De la 26 la peste 30 de lei? Chicu avertizează asupra unui nou salt al tarifului la gaze

Tariful la gazele naturale pentru consumatorii din Republica Moldova ar putea depăși pragul de 30 de lei, în funcție de prețurile la care vor fi achiziționate volumele necesare în perioada următoare, a declarat deputatul Ion Chicu, care susține că, în actualele condiții, evoluția costului gazelor rămâne dificil de anticipat.

„Tariful ar putea depăși 30 de lei. Totul depinde de ce achiziții și la ce prețuri vor fi făcute”, a declarat Chicu.

Deputatul a făcut trimitere la declarațiile prezentate anterior în Parlament privind contractarea unor volume de gaze, susținând că prețul final pentru o parte dintre acestea va depinde de momentul livrării.

În opinia lui Chicu, piața poate evolua în ambele direcții, motiv pentru care evită să înainteze o estimare exactă privind viitorul tarif.

„Nimeni nu exclude și o creștere, iarăși, a prețului la gaze, cotații peste 1.000 de dolari, nimeni nu exclude și o diminuare. Nu vreau să mă aventurez în a spune 30, 40, nu știu cât”, a precizat parlamentarul.

Chicu susține că estimarea sa anterioară privind un tarif de aproximativ 26 de lei s-a bazat pe datele pe care le avea atunci despre costurile achizițiilor.

„Când am spus cu două sau cu zece zile în urmă că va fi 26, eu aveam cifrele achizițiilor pe perioadă și am putut, pur și simplu, să deduc acest tarif. Mai departe, ce va fi ulterior, nu pot să mă aventurez cu speculații”, a explicat deputatul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la carburanți a costat Uniunea Europeană aproximativ 53 de miliarde de euro de la începutul războiului din Iran, cea mai mare parte a pierderilor fiind generată de motorină, potrivit unui raport al organizației Transport & Environment (T&E).

Potrivit estimărilor T&E, scumpirea carburanților rutieri a majorat în medie cu 270 de milioane de euro pe zi costurile transportului în UE. Din această sumă, circa 203 milioane de euro pe zi sunt puse pe seama motorinei, iar 67 de milioane de euro provin din scumpirea benzinei. Calculele au fost realizate pentru cele 28 de săptămâni până la 6 septembrie, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut și ajustare la inflație.

Europa rămâne deosebit de dependentă de motorină. Motorina și păcura ușoară reprezintă aproximativ 43% din volumul produselor petroliere utilizate în Uniunea Europeană, cu 16 puncte procentuale peste media globală și aproape dublu față de nivelul din Statele Unite. În 2024, aproape patru din zece autoturisme aflate pe drumurile europene funcționau cu motorină.

Scumpirile s-au resimțit direct în buzunarul șoferilor. Prețul mediu ponderat al motorinei în UE a ajuns la 2,159 euro pe litru la 14 septembrie, cel mai ridicat nivel înregistrat în seria de date a Comisiei Europene, care începe în 2005.

Un proprietar european al unei mașini diesel a plătit, în medie, cu aproximativ 142 de euro mai mult în perioada analizată decât în intervalul comparabil din anul precedent. Iar până la 14 septembrie, umplerea unui rezervor de 50 de litri cu motorină costa cu aproximativ 30 de euro mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Scumpirea afectează și transportatorii: T&E estimează că un camion diesel german utilizat pentru curse pe distanțe lungi a acumulat costuri suplimentare cu combustibilul de aproximativ 6 000 de euro în perioada analizată.

Potrivit raportului, motorina s-a scumpit chiar mai rapid decât petrolul. Războiul a afectat producția și exporturile de combustibili din Orientul Mijlociu, în timp ce atacurile asupra rafinăriilor din Rusia au redus suplimentar oferta. T&E estimează că exporturile de motorină și păcură ușoară din Orientul Mijlociu și Rusia au scăzut cu aproape 75% în august față de aceeași lună a anului trecut.

Presiunile asupra pieței ar putea continua și în toamnă, în condițiile în care cererea de motorină poate crește pentru încălzire, agricultură și transportul de mărfuri, în timp ce rafinăriile intră în perioada sezonieră de mentenanță.

Organizația susține că reducerea consumului de combustibili ar putea diminua expunerea Europei la astfel de șocuri petroliere. Printre soluțiile propuse se numără extinderea muncii de acasă, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi, investițiile în transportul public și trecerea treptată la automobile electrice.