Ce rol au avut criptomonedele în finanțarea Hamas. Rețeaua prin care militanții au reușit să adune milioane de dolari

Încă de la izbucnirea conflictului armat dintre Israel și organizația Hamas, care conduce Fâșia Gaza, analiștii au readus în atenție sprijinul militar și financiar pe care Iranul l-a acordat militanților. Mai multe anchete derulate în SUA și în alte locuri din lume arată, însă, că nu e singura sursă de venituri de care a beneficiat gruparea. Hamas a primit, ani la rândul, donații în criptomonede, iar sistemul prin care erau ascunse aceste tranzacții era unul extrem de sofisticat și foarte bine pus la punct, scrie digi24.ro.

La începutul săptămânii, Israelul anunța că a înghețat conturile de criptomonede folosite pe rețelele de socializare pentru a strânge donații pentru gruparea Hamas.

Detaliile nu erau foarte clare – nu se știa despre câte conturi e vorba și nu se cunoșteau nici sumele care ajungeau la militanții palestinieni. Un lucru e cert, însă.

Gruparea continua să primească finanțare prin intermediul criptomonedelor, deși susținea la jumătatea anului că a renunțat la utilizarea portofelelor digitale. Analiștii cred că militanții Hamas au reușit să adune zeci de milioane de dolari pe parcursul ultimilor ani din donații în criptomonede.

Sistem sofisticat

Gruparea teroristă Hamas folosește un sistem sofisticat de criptomonezi și investiții denumit „DeFi Protocols (n.red.: finanțe descentralizate)” pentru a-și finanța activitățile. Încă din 2019, Brigăzile Al-Qassam, aripa militară a Hamas, cereau donații în Bitcoin, dar organizația folosește și alte criptomonede, mai puțin cunoscute și mai greu de urmărit.

Gruparea a primit donații inclusiv în Dogecoin, criptomoneda promovată adesea de Elon Musk, dar și în așa numitele stablecoins, precum Tether și USDC, care depind de evoluția dolarului american.

„În august 2020, guvernul SUA a confiscat milioane de dolari de la grupuri teroriste care foloseau criptomonede pentru a strânge bani”, arată un raport al companiei Elliptic, specializată în a ajuta afacerile să se conformeze normelor de reglementare din domeniu.

Reprezentanții Elliptic au declarat pentru Wall Street Journal că Jihadul Islamic Palestinian, un grup militant care a luat ostatici în recentul atac asupra Israelului, a mai colectat încă 93 de milioane de dolari în criptomonede între iunie 2021 și august 2023.

Hamas, de asemenea, a colectat aproximativ 41 de milioane de dolari în plăți digitale”, se mai arată în raport.

„Oportuniști și adaptabili”

De-a lungul anilor, membrii grupării au reușit să evite sancțiunile impuse de Israel și Egipt și au reușit să-și diversifice sursele de finanțare.

„Nu există o singură metodă de finanțare pentru Hamas sau alte organizații teroriste. Sunt oportuniști și adaptabili”, a spus fostul analist CIA Yaya Fanusie, acum membru senior adjunct la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Eforturile de a-i opri sunt un joc constant de-a șoarecele și pisica”, potrivit acestuia.

Hamas nu s-a ferit nici să ceară public bani pentru a se finanța.

Gruparea, considerată teroristă de puterile occidentale, a folosit Facebook și X pentru a-și posta în mod public datele portofelelor digitale și pentru a le spune oamenilor cum să doneze, potrivit unui raport publicat în acest an de Departamentul pentru Securitate Internă din SUA.

Un bărbat din New Jersey a fost chiar anchetat în 2019, după ce s-a lăudat pe Instagram că „tocmai a donat 100 de dolari pentru Hamas”. Acesta a pledat vinovat în fața judecătorilor și a recunoscut că a trimis și parte dintr-un Bitcoin, undeva la 20 de dolari.

Tranzacții la limita legală

Pe măsură ce guvernele au încercat să controleze astfel de tranzacții, aripa militară a Hamas – Brigăzile al-Qassam – a anunțat în aprilie că va opri strângerea de fonduri în Bitcoin, tocmai pentru a-și proteja donatorii.

Dar se pare că Hamas n-a renunțat la astfel de practici.

Nu este clar câți bani au primit militanții palestinieni în criptomonede, dar există dovezi că au strâns sume semnificative.

Potrivit lui Dmitry Machikhin, CEO al software-ului de analiză criptografică BitOK, adresele de criptomonede legate de Hamas și confiscate de autoritățile israeliene au primit aproape 41 de milioane de dolari între 2020 și 2023, scrie WSJ.

Alte 94 de milioane de dolari ar fi fost deținute de Jihadul Islamic Palestinian, aliat al Hamas, potrivit Elliptic. Compania a remarcat, totuși, că nu era clar ce parte din aceste active aparțineau direct grupului.

Hamas și Brigăzile sale al-Qassam sunt printre „cei mai de succes inițiatori ai strângerii de fonduri bazate pe criptoactive până în prezent, dacă ne raportam la sumele adunate în acest fel”, a declarat Arda Akartuna, cercetător la Elliptic, pentru CNN.

Rețea greu de urmărit

Akartuna a remarcat că urmărirea tranzacțiilor cu criptomonede asociate cu Brigăzile al-Qassam a fost extrem de complicată. Grupul folosea adresele cripto de „utilizare unică”, care sunt generate o singură dată, pentru fiecare donator în parte. Mai mult, schimburile ilegale converteau în mod anonim criptomoneda în numerar, fără înregistrări.

„Infractorii vor căuta întotdeauna cea mai bună alternativă pentru a-și continua activitățile”, a spus Akartuna, explicând modul în care apar noi modalități de a strânge fonduri pe măsură sistemele evoluează.

Iran, cel mai important finanțator pentru Hamas

Dincolo de tranzacțiile cu criptomonede, Hamas a fost ajutată puternic de Iran, un adversar declarat al Israelului. Teheranul a oferit până la 100 de milioane de dolari anual grupărilor teroriste palestiniene, inclusiv Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2021.

Hamas a primit uneori fonduri iraniene prin finanțatori cu sediul în Turcia și Liban. De exemplu, un agent financiar din Liban a funcționat ca intermediar între Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran și Hamas și a lucrat cu grupul libanez Hezbollah pentru a se asigura că fondurile au fost transferate, potrivit unui raport al Trezoreriei americane din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #Hamas #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.