Ce rol au avut criptomonedele în finanțarea Hamas. Rețeaua prin care militanții au reușit să adune milioane de dolari

13 Oct. 2023, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2023, 11:58 // Actual //  bani.md

Încă de la izbucnirea conflictului armat dintre Israel și organizația Hamas, care conduce Fâșia Gaza, analiștii au readus în atenție sprijinul militar și financiar pe care Iranul l-a acordat militanților. Mai multe anchete derulate în SUA și în alte locuri din lume arată, însă, că nu e singura sursă de venituri de care a beneficiat gruparea. Hamas a primit, ani la rândul, donații în criptomonede, iar sistemul prin care erau ascunse aceste tranzacții era unul extrem de sofisticat și foarte bine pus la punct, scrie digi24.ro.

La începutul săptămânii, Israelul anunța că a înghețat conturile de criptomonede folosite pe rețelele de socializare pentru a strânge donații pentru gruparea Hamas.

Detaliile nu erau foarte clare – nu se știa despre câte conturi e vorba și nu se cunoșteau nici sumele care ajungeau la militanții palestinieni. Un lucru e cert, însă.

Gruparea continua să primească finanțare prin intermediul criptomonedelor, deși susținea la jumătatea anului că a renunțat la utilizarea portofelelor digitale. Analiștii cred că militanții Hamas au reușit să adune zeci de milioane de dolari pe parcursul ultimilor ani din donații în criptomonede.

Sistem sofisticat

Gruparea teroristă Hamas folosește un sistem sofisticat de criptomonezi și investiții denumit „DeFi Protocols (n.red.: finanțe descentralizate)” pentru a-și finanța activitățile. Încă din 2019, Brigăzile Al-Qassam, aripa militară a Hamas, cereau donații în Bitcoin, dar organizația folosește și alte criptomonede, mai puțin cunoscute și mai greu de urmărit.

Gruparea a primit donații inclusiv în Dogecoin, criptomoneda promovată adesea de Elon Musk, dar și în așa numitele stablecoins, precum Tether și USDC, care depind de evoluția dolarului american.

„În august 2020, guvernul SUA a confiscat milioane de dolari de la grupuri teroriste care foloseau criptomonede pentru a strânge bani”, arată un raport al companiei Elliptic, specializată în a ajuta afacerile să se conformeze normelor de reglementare din domeniu.

Reprezentanții Elliptic au declarat pentru Wall Street Journal că Jihadul Islamic Palestinian, un grup militant care a luat ostatici în recentul atac asupra Israelului, a mai colectat încă 93 de milioane de dolari în criptomonede între iunie 2021 și august 2023.

Hamas, de asemenea, a colectat aproximativ 41 de milioane de dolari în plăți digitale”, se mai arată în raport.

„Oportuniști și adaptabili”

De-a lungul anilor, membrii grupării au reușit să evite sancțiunile impuse de Israel și Egipt și au reușit să-și diversifice sursele de finanțare.

„Nu există o singură metodă de finanțare pentru Hamas sau alte organizații teroriste. Sunt oportuniști și adaptabili”, a spus fostul analist CIA Yaya Fanusie, acum membru senior adjunct la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Eforturile de a-i opri sunt un joc constant de-a șoarecele și pisica”, potrivit acestuia.

Hamas nu s-a ferit nici să ceară public bani pentru a se finanța.

Gruparea, considerată teroristă de puterile occidentale, a folosit Facebook și X pentru a-și posta în mod public datele portofelelor digitale și pentru a le spune oamenilor cum să doneze, potrivit unui raport publicat în acest an de Departamentul pentru Securitate Internă din SUA.

Un bărbat din New Jersey a fost chiar anchetat în 2019, după ce s-a lăudat pe Instagram că „tocmai a donat 100 de dolari pentru Hamas”. Acesta a pledat vinovat în fața judecătorilor și a recunoscut că a trimis și parte dintr-un Bitcoin, undeva la 20 de dolari.

Tranzacții la limita legală

Pe măsură ce guvernele au încercat să controleze astfel de tranzacții, aripa militară a Hamas – Brigăzile al-Qassam – a anunțat în aprilie că va opri strângerea de fonduri în Bitcoin, tocmai pentru a-și proteja donatorii.

Dar se pare că Hamas n-a renunțat la astfel de practici.

Nu este clar câți bani au primit militanții palestinieni în criptomonede, dar există dovezi că au strâns sume semnificative.

Potrivit lui Dmitry Machikhin, CEO al software-ului de analiză criptografică BitOK, adresele de criptomonede legate de Hamas și confiscate de autoritățile israeliene au primit aproape 41 de milioane de dolari între 2020 și 2023, scrie WSJ.

Alte 94 de milioane de dolari ar fi fost deținute de Jihadul Islamic Palestinian, aliat al Hamas, potrivit Elliptic. Compania a remarcat, totuși, că nu era clar ce parte din aceste active aparțineau direct grupului.

Hamas și Brigăzile sale al-Qassam sunt printre „cei mai de succes inițiatori ai strângerii de fonduri bazate pe criptoactive până în prezent, dacă ne raportam la sumele adunate în acest fel”, a declarat Arda Akartuna, cercetător la Elliptic, pentru CNN.

Rețea greu de urmărit

Akartuna a remarcat că urmărirea tranzacțiilor cu criptomonede asociate cu Brigăzile al-Qassam a fost extrem de complicată. Grupul folosea adresele cripto de „utilizare unică”, care sunt generate o singură dată, pentru fiecare donator în parte. Mai mult, schimburile ilegale converteau în mod anonim criptomoneda în numerar, fără înregistrări.

„Infractorii vor căuta întotdeauna cea mai bună alternativă pentru a-și continua activitățile”, a spus Akartuna, explicând modul în care apar noi modalități de a strânge fonduri pe măsură sistemele evoluează.

Iran, cel mai important finanțator pentru Hamas

Dincolo de tranzacțiile cu criptomonede, Hamas a fost ajutată puternic de Iran, un adversar declarat al Israelului. Teheranul a oferit până la 100 de milioane de dolari anual grupărilor teroriste palestiniene, inclusiv Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2021.

Hamas a primit uneori fonduri iraniene prin finanțatori cu sediul în Turcia și Liban. De exemplu, un agent financiar din Liban a funcționat ca intermediar între Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran și Hamas și a lucrat cu grupul libanez Hezbollah pentru a se asigura că fondurile au fost transferate, potrivit unui raport al Trezoreriei americane din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.