Ce rol au avut criptomonedele în finanțarea Hamas. Rețeaua prin care militanții au reușit să adune milioane de dolari

13 Oct. 2023, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2023, 11:58 // Actual //  bani.md

Încă de la izbucnirea conflictului armat dintre Israel și organizația Hamas, care conduce Fâșia Gaza, analiștii au readus în atenție sprijinul militar și financiar pe care Iranul l-a acordat militanților. Mai multe anchete derulate în SUA și în alte locuri din lume arată, însă, că nu e singura sursă de venituri de care a beneficiat gruparea. Hamas a primit, ani la rândul, donații în criptomonede, iar sistemul prin care erau ascunse aceste tranzacții era unul extrem de sofisticat și foarte bine pus la punct, scrie digi24.ro.

La începutul săptămânii, Israelul anunța că a înghețat conturile de criptomonede folosite pe rețelele de socializare pentru a strânge donații pentru gruparea Hamas.

Detaliile nu erau foarte clare – nu se știa despre câte conturi e vorba și nu se cunoșteau nici sumele care ajungeau la militanții palestinieni. Un lucru e cert, însă.

Gruparea continua să primească finanțare prin intermediul criptomonedelor, deși susținea la jumătatea anului că a renunțat la utilizarea portofelelor digitale. Analiștii cred că militanții Hamas au reușit să adune zeci de milioane de dolari pe parcursul ultimilor ani din donații în criptomonede.

Sistem sofisticat

Gruparea teroristă Hamas folosește un sistem sofisticat de criptomonezi și investiții denumit „DeFi Protocols (n.red.: finanțe descentralizate)” pentru a-și finanța activitățile. Încă din 2019, Brigăzile Al-Qassam, aripa militară a Hamas, cereau donații în Bitcoin, dar organizația folosește și alte criptomonede, mai puțin cunoscute și mai greu de urmărit.

Gruparea a primit donații inclusiv în Dogecoin, criptomoneda promovată adesea de Elon Musk, dar și în așa numitele stablecoins, precum Tether și USDC, care depind de evoluția dolarului american.

„În august 2020, guvernul SUA a confiscat milioane de dolari de la grupuri teroriste care foloseau criptomonede pentru a strânge bani”, arată un raport al companiei Elliptic, specializată în a ajuta afacerile să se conformeze normelor de reglementare din domeniu.

Reprezentanții Elliptic au declarat pentru Wall Street Journal că Jihadul Islamic Palestinian, un grup militant care a luat ostatici în recentul atac asupra Israelului, a mai colectat încă 93 de milioane de dolari în criptomonede între iunie 2021 și august 2023.

Hamas, de asemenea, a colectat aproximativ 41 de milioane de dolari în plăți digitale”, se mai arată în raport.

„Oportuniști și adaptabili”

De-a lungul anilor, membrii grupării au reușit să evite sancțiunile impuse de Israel și Egipt și au reușit să-și diversifice sursele de finanțare.

„Nu există o singură metodă de finanțare pentru Hamas sau alte organizații teroriste. Sunt oportuniști și adaptabili”, a spus fostul analist CIA Yaya Fanusie, acum membru senior adjunct la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Eforturile de a-i opri sunt un joc constant de-a șoarecele și pisica”, potrivit acestuia.

Hamas nu s-a ferit nici să ceară public bani pentru a se finanța.

Gruparea, considerată teroristă de puterile occidentale, a folosit Facebook și X pentru a-și posta în mod public datele portofelelor digitale și pentru a le spune oamenilor cum să doneze, potrivit unui raport publicat în acest an de Departamentul pentru Securitate Internă din SUA.

Un bărbat din New Jersey a fost chiar anchetat în 2019, după ce s-a lăudat pe Instagram că „tocmai a donat 100 de dolari pentru Hamas”. Acesta a pledat vinovat în fața judecătorilor și a recunoscut că a trimis și parte dintr-un Bitcoin, undeva la 20 de dolari.

Tranzacții la limita legală

Pe măsură ce guvernele au încercat să controleze astfel de tranzacții, aripa militară a Hamas – Brigăzile al-Qassam – a anunțat în aprilie că va opri strângerea de fonduri în Bitcoin, tocmai pentru a-și proteja donatorii.

Dar se pare că Hamas n-a renunțat la astfel de practici.

Nu este clar câți bani au primit militanții palestinieni în criptomonede, dar există dovezi că au strâns sume semnificative.

Potrivit lui Dmitry Machikhin, CEO al software-ului de analiză criptografică BitOK, adresele de criptomonede legate de Hamas și confiscate de autoritățile israeliene au primit aproape 41 de milioane de dolari între 2020 și 2023, scrie WSJ.

Alte 94 de milioane de dolari ar fi fost deținute de Jihadul Islamic Palestinian, aliat al Hamas, potrivit Elliptic. Compania a remarcat, totuși, că nu era clar ce parte din aceste active aparțineau direct grupului.

Hamas și Brigăzile sale al-Qassam sunt printre „cei mai de succes inițiatori ai strângerii de fonduri bazate pe criptoactive până în prezent, dacă ne raportam la sumele adunate în acest fel”, a declarat Arda Akartuna, cercetător la Elliptic, pentru CNN.

Rețea greu de urmărit

Akartuna a remarcat că urmărirea tranzacțiilor cu criptomonede asociate cu Brigăzile al-Qassam a fost extrem de complicată. Grupul folosea adresele cripto de „utilizare unică”, care sunt generate o singură dată, pentru fiecare donator în parte. Mai mult, schimburile ilegale converteau în mod anonim criptomoneda în numerar, fără înregistrări.

„Infractorii vor căuta întotdeauna cea mai bună alternativă pentru a-și continua activitățile”, a spus Akartuna, explicând modul în care apar noi modalități de a strânge fonduri pe măsură sistemele evoluează.

Iran, cel mai important finanțator pentru Hamas

Dincolo de tranzacțiile cu criptomonede, Hamas a fost ajutată puternic de Iran, un adversar declarat al Israelului. Teheranul a oferit până la 100 de milioane de dolari anual grupărilor teroriste palestiniene, inclusiv Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2021.

Hamas a primit uneori fonduri iraniene prin finanțatori cu sediul în Turcia și Liban. De exemplu, un agent financiar din Liban a funcționat ca intermediar între Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran și Hamas și a lucrat cu grupul libanez Hezbollah pentru a se asigura că fondurile au fost transferate, potrivit unui raport al Trezoreriei americane din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Sept. 2026, 09:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 09:35 // Actual //  Ursu Victor

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.