Gazprom, în pragul prăbușirii. Valoare de piață a gigantului rus a ajuns la jumătatea cotei unei companii din Norvegia

China nu va putea înlocui complet piața europeană pierdută de gigantul energetic rus Gazprom. Chiar și în cel mai bun scenariu pentru Rusia, China va reprezenta doar aproximativ două treimi din volumele care au mers cândva în Europa.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Europa a abandonat gazul rusesc, prăbușind profiturile Gazprom. Acest lucru a fost relatat de agenția de știri Bloomberg, citat de ziare.com.

Moscova încă speră ca Europa să fie înlocuită de China. Dar prețurile vor fi mai mici și va fi nevoie de ani și investiții uriașe pentru a stabili aprovizionarea.

„Nu văd prea multe șanse ca Rusia să încheie un nou acord cu China în acest an, în ciuda dorinței părții ruse”, a declarat Kevin Tu, directorul general al companiei de cercetare Agora Energy Transition China.

„Gazprom a slăbit semnificativ ca armă economică”, a spus Maximilian Hess, cercetător la Institutul de Cercetare în Politică Externă.

„Putin pare să fi calculat greșit atunci când a tăiat gazul în Europa”, a spus Maria Snegovaya, cercetător senior la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington.

„O mare parte din piața europeană a fost pierdută în favoarea Rusiei, iar importanța geopolitică a Gazprom pare să fie în declin — asta-i tot”.

Beijingul a crescut importurile de energie rusească, dar a învățat lecții din dependența Europei de gazul rusesc. Cu toate acestea, orice acord nu va fi suficient pentru ca Gazprom să capete influența de dinaintea războiului. Valoarea sa de piață, cândva a treia cea mai mare din lume, este acum mai puțin de jumătate din cea a Equinor ASA din Norvegia (o companie internațională de energie).

Oamenii din interior cred că șansele de recuperare ale Gazprom sunt mici. Fostul vicepreședinte al consiliului de administrație al Gazprom, Alexander Riazanov, spune că gigantul ru „nu are perspective pentru următorii 5-10 ani”. Eșecurile companiei arată cât de vulnerabilă este Rusia atât la presiunea internațională, cât și la ambițiile lui Putin.

Compania a înregistrat o pierdere în al doilea trimestru, iar producția a scăzut cu 25% în prima jumătate a anului trecut, până la cel mai scăzut nivel din istoria sa de 30 de ani.

Incertitudinea războiului și pierderea unei mari părți a pieței europene au slăbit poziția de negociere a Rusiei, lăsând discuțiile cu China blocate luni de zile.

Starea de spirit a celor apropiați de Gazprom este pesimistă. Chiar dacă Beijingul ar arăta bunăvoință față de Putin printr-un acord energetic, nu ar oferi aceleași condiții financiare ca Europa, a declarat un fost director al companiei, sub condiția anonimatului, adăugând că vina este implicarea Gazprom în politică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #actiuni #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.