Ce se va întâmpla dacă Gazprom va sista livrările de gaz spre Europa? Germania este cea mai vulnerabilă

27 Apr. 2022, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Apr. 2022, 09:51 // Actual //  MD Bani

Perspectiva ca Europa să nu mai primească gaze ruseşti începe să devină reală, scrie Bloomberg. Momentul adevărului va veni în luna mai când clienţii Gazprom din Europa vor trebui să plătească în ruble pentru gazele ruseşti. În prezent, Rusia a anunțat că sistează livrările de gaz spre Polonia și Bulgaria.

Respingând termenii lui Putin şi testând determinarea acestuia în a suspenda livrările, cumpărătorii europeni „au în faţă un risc foarte real ca livrările să le fie tăiate“, arată Katja Yafimava, de la Oxford Institute for Energy Studies.

Drept rezultat, Europa ar putea ajunge la prima raţionalizare a energiei de la criza petrolieră din anii ‘70. Ca cel mai mare consumator de gaze ruseşti din Europa, Germania este cel mai expus, însă efectele s-ar resimţi la nivelul întregului continent şi dincolo de acesta, scrie ZF.

În acest context, guvernul german a decis updatarea legii privind securitatea energetică ce datează din 1975, notează Euractiv. Astfel, acesta îi va putea expropria pe operatorii de infrastructură vitală, iar autorităţile vor dispune de „ample opţiuni de a acţiona pentru gestionarea crizelor“.

Impactul unei decizii a Kremlinului de suspendare a livrărilor de gaze s-ar vedea imediat pe piaţa eu­ropeană a gazelor, potrivit Bloomberg. Piaţa e deja pe jar, pre­ţurile fiind de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

În eventualitatea unei perturbări a livrărilor, contractele forward s-ar tripla, mai ales dacă Europa va intra în iarna viitoare cu stocuri epuizate, potrivit lui Kaushal Ramesh, analist la Rystad Energy.

O astfel de creştere ar pune presiune pe guverne şi bănci centrale în contextul inflaţiei ridicate. Riscul este ca criza costurilor de trai să se intensifice, ducând la proteste şi o criză mai profundă.

Riscul unor pene de curent continue ar creşte. Deşi ţările ar încerca să treacă la alte surse, opţiunile sunt limitate.

Germania şi-a făcut un plan de urgenţă, un grup de lucru reunindu-se zilnic pentru monitorizarea consumului şi stocurilor. Consumatorii ar fi protejaţi cât mai mult posibil, asta însemnând că industria ar suporta cel mai mult povara unui posibil plan de raţionalizare.

Pieţele emergente ar fi sub presiune din cauza setei de energie a Europei, acestea urmând să aibă probleme în a concura la nivel de preţ.

Există totuşi şansa ca o parte sau ambele din această dispută să se retragă de pe marginea prăpastiei. În timp ce Europa are nevoie de gaze, continentul rămâne singura piaţă potenţială pe termen scurt pentru producţia din câmpurile ruseşti.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!