Polonia se va descurca și fără gazul rusesc. Ce soluții are

Polonia a spus că „se va descurca” și fără gazul rusesc după ce Rusia a anunțat că va opri livrările se această țară, scrie BBC.

Polonia și Bulgaria au declarat că firma rusă de energie Gazprom le-a spus că va opri furnizarea de gaze către țările „neprietenoase” care refuză să plătească în ruble.

Potrivit informațiilor, aprovizionarea cu gaz a Poloniei a fost oprită miercuri pentru o perioadă scurtă, dar a fost reluată în aceeași zi.

Miercuri devreme, Bulgaria a declarat că gazul a continuat să curgă pentru moment.

Ambele țări au refuzat să plătească în ruble – moneda rusă – așa cum a cerut președintele rus Vladimir Putin.

Compania poloneză de gaze de stat PGNiG a declarat că i s-a spus că toate livrările de gaze vor fi oprite de la ora 08:00 CET (06:00 GMT). Ministerul Energiei din Bulgaria a mai spus că a fost informat că livrările vor fi suspendate de miercuri.

PGNiG a cumpărat 53% din importurile de gaze de la Gazprom în primul trimestru al acestui an, dar Varșovia spune că poate obține gaz din alte surse.

Acesta a descris suspendarea drept o încălcare a contractului, adăugând că compania va lua măsuri pentru a restabili furnizarea de gaz.

Bulgaria, care se bazează pe Gazprom pentru mai mult de 90% din aprovizionarea cu gaz, a mai spus că a luat măsuri pentru a găsi surse alternative, dar nu sunt necesare restricții privind consumul de gaze în prezent.

Ministerul Energiei al ţării a declarat că Bulgaria şi-a îndeplinit obligaţiile din actualul contract cu Gazprom şi a făcut toate plăţile necesare.

Acesta a adăugat că noul sistem de plată propus de Rusia a încălcat contractul existent.

În urma știrilor, ministerul polonez al Climei a declarat că rezervele de energie ale țării sunt în siguranță. De asemenea, Anna Moskwa, a spus că nu este nevoie să extragem gaz din rezerve și că livrarea de gaz către consumatori nu va sistată.

Ministrul adjunct de externe al Poloniei, Marcin Przydacz, a declarat că țara sa s-a pregătit pentru posibilitatea ca Rusia să limiteze exporturile de gaze prin diversificarea aprovizionării.

„Sunt destul de sigur că vom reuși să ne ocupăm de asta”, a spus el pentru BBC.

El a adăugat că suspendarea a dovedit că Moscova „nu este un partener de încredere în niciun fel de afaceri” și a îndemnat alte națiuni europene precum Germania să susțină interzicerea importurilor de energie din Rusia.

Polonia plănuia deja să înceteze importul de gaz rusesc până la sfârșitul anului, când expiră contractul său de furnizare pe termen lung cu Gazprom.

PGNiG a spus că depozitul său subteran de gaz era plin cu aproape 80% și, odată cu apropierea verii, cererea a fost mai mică.

Polonia are, de asemenea, surse alternative de aprovizionare, inclusiv un terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în Swinoujscie.

La 1 mai, urmează să se deschidă și o nouă conexiune de gazoduct cu Lituania, care va oferi Poloniei acces la gaz de la terminalul GNL al Lituaniei.

Iar o nouă conductă care livrează gaz din Norvegia, cunoscută sub numele de „Conducta Baltică” ar trebui să atingă capacitatea maximă până la sfârșitul anului și ar putea înlocui toate livrările rusești.

#tari neprietenoase #plata in ruble #Gaz rusesc #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul tinerilor din Republica Moldova continuă să scadă. La începutul anului 2026, în țară locuiau 517,3 mii de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, cu 13 500 mai puține decât cu un an înainte, arată datele Biroului Național de Statistică.

Raportată la cele 365 de zile ale anului, diminuarea reprezintă echivalentul statistic a aproximativ 37 de tineri pe zi. Calculul nu indică însă câți tineri au emigrat zilnic, întrucât datele nu precizează cauzele scăderii și includ inclusiv trecerea persoanelor dintr-o grupă de vârstă în alta.

Tinerii constituie în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori. Dintre aceștia, 52,1% sunt femei, iar 47,9% – bărbați.

Datele arată că declinul se concentrează în special în rândul tinerilor adulți. Numărul persoanelor de 20–34 de ani s-a redus într-un singur an cu 16.200. Cea mai mare scădere, de 8.200 de persoane, a fost înregistrată în grupa de 30–34 de ani. Au urmat tinerii de 25–29 de ani, al căror număr s-a diminuat cu 5.500, și cei de 20–24 de ani – cu 2.500.

În schimb, generația de 14–19 ani a crescut cu 2.700 de persoane. Majorarea a compensat parțial reducerea din grupele mai mari de vârstă, dar nu a reușit să oprească declinul general.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, în anul 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă. Mai mult de jumătate dintre tinerii inactivi erau elevi sau studenți, iar 19% se ocupau de îngrijirea familiei.

Totuși, 27,9% dintre persoanele de 15–34 de ani nu lucrau și nu erau cuprinse în nicio formă de educație sau instruire. În categoria de 15–29 de ani ponderea tinerilor NEET a fost de 23,2%, iar în rândul celor de 15–24 de ani de 14,5%.

Rata șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani a ajuns la 7,4%, aproape dublu față de media națională de 3,8%. Paradoxal, cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, comparativ cu 5,3% în cazul celor cu un nivel scăzut de instruire.

Aproape fiecare al cincilea tânăr ocupat, 18,7%, muncea informal. Dintre tinerii salariați, 5,8% lucrau fără contract individual de muncă. Practica era de peste două ori mai răspândită printre bărbați: 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.

Numărul elevilor de liceu, al celor din învățământul profesional tehnic și al studenților a ajuns la 151.900, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Învățământul profesional tehnic număra 50.200 de elevi, cu aproximativ 22% mai mulți decât în anul de studii 2021/2022.

În universități se menține însă o concentrare puternică asupra anumitor specialități. Aproape jumătate dintre absolvenții din 2025, respectiv 45,2%, au studiat business, administrare și drept. Calculat din totalul de 13.800 de absolvenți, este vorba despre aproximativ 6.200 de persoane. Domeniile inginerești au reprezentat doar 8%, echivalentul a circa 1.100 de absolvenți.

Datele BNS mai scot în evidență decalajele dintre sat și oraș. Vârsta medie la prima naștere a fost de 28,5 ani în mediul urban și de 24,4 ani în mediul rural, o diferență de peste patru ani. Totodată, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau un computer, față de numai 48,3% în mediul rural. În cazul aparatelor de aer condiționat, decalajul este și mai mare: 39,5% față de 9,3%.

Tabloul statistic indică două tendințe opuse: participarea tinerilor la educație este în creștere, însă generația tânără se restrânge, iar integrarea pe piața muncii rămâne dificilă. Datele folosesc grupe de vârstă diferite, de la 14–34 la 15–24 sau 15–29 de ani, astfel încât indicatorii nu pot fi comparați direct fără a ține cont de populația de referință.