Cearta marilor bancheri: Se vor stinge curând scumpirile sau abia au început?

Șefii băncilor de top din Europa nu pot cădea de acord în legătură cu durata în care inflația va continua să crească sau să rămână la un nivel ridicat și sunt la fel de divizați precum decizionalii politici sau antreprenorii.

Pe de-o parte se află cei care se pregătesc pentru o inflație de lungă durată, între care Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank AG, precum și omologul său de la Nordea Bank ABp (Finlanda), potrivit agenției Bloomberg.

Sewing consideră că a venit vremea ca băncile centrale să înceapă să gândească felul în care să destindă anii întregi de rate negative ale dobânzilor, care au apăsat asupra profitabilității instituțiilor care oferă împrumuturi.

De cealaltă se află cei care consideră că explozia inflației din ultima perioadă este doar temporară, între care sunt șefii Banco Santander SA, Ana Botin și Swedenbank AB, Jens Henriksson, însă și ei sunt conștienți de pericolul prezentat de o eventuală persistență a presiunii prețurilor mari, scrie WallStreet.ro.

Asemenea BNR, Guvernatorul Băncii centrale britanice, Andrew Bailey, s-a pronunțat în favoarea creșterii dobânzii cheie, afirmând în această lună băncile centrale vor trebui „să acționeze” pentru a curba forțele inflaționiste.

Între timp, oficialii mai multor bănci centrale europene ațintesc către salariile neplătite atunci când susțin ipoteza că actuala inflație este în mare parte una tranzitorie.

Johan Torgeby, CEO al grupului financiar SEB AB (Suedia), a avertizat că industria financiară vede deja numeroase dovezi că prețurile în cazul compensațiilor și tehnologiei cresc.

„Dacă inflația se va menține la acest nivel înalt, ne va afecta și pe noi la fel de mult ca pe companiile din celelalte industrii”, a afirmat acesta.

#bancheri #sefi #bănci #scumpiri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.