Cei mai buni vinificatori de casă, premiați la concursul „Polobocul de Aur 2024”

În cadrul Zilei Naționale a Vinului, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a desemnat câștigătorii celei de-a XXIII-a ediții a concursului „Polobocul de Aur 2024”, eveniment dedicat celor mai buni producători de vin de casă din țară.

Concursul, organizat anual de CCI din 2002, are ca scop promovarea tradițiilor vitivinicole, încurajarea consumului responsabil și facilitarea schimbului de experiență între gospodari și degustători profesioniști.

„Sunt mândru de vinificatorii noștri, care, în pofida tuturor impedimentelor, continuă să muncească destoinic și ne surprind mereu cu un vin bun și curat. Vă doresc să păstrați dragostea de frumos și de tradiție în continuare. Aveți toată aprecierea și sprijinul nostru”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.

În prima etapă a competiției, desfășurată în lunile februarie–martie 2025, peste 450 de participanți din toate regiunile țării au prezentat mostre de vin produse în condiții casnice. În finală au fost selectate 84 de probe din raioanele Orhei, Căușeni, Cahul, Hîncești, Strășeni și din UTA Găgăuzia.

Competiția a inclus cinci nominalizări: vinuri din soiuri pentru vin (Vitis Vinifera), vinuri hibride, vinuri maturate peste 6 luni, vinuri licoroase și vinuri din soiuri autohtone sau de selecție nouă, precum Feteasca Albă, Rara Neagră, Viorica sau Alb de Onițcani.

Câștigătorii „Polobocului de Aur 2024”

Cel mai bun vin alb: Gheorghe Pojoga, Hîncești (Floricica)
Cel mai bun vin roșu: Ion Sarandi, Avdarma, Comrat (Saperavi)
Cel mai bun vin rose: Serghei Suvac, Tănătari, Căușeni (Cabernet Sauvignon)
Cel mai bun vin alb – soiuri hibride: Nicolae Budu, Strășeni (Cuderca)
Cel mai bun vin roșu – soiuri hibride: Victor Muntean, Teleșeu, Orhei (Crîmskii Negru)
Cel mai bun vin maturat: Oleg Fucidji, Chirsovo, Găgăuzia (Feteasca Neagră)
Cel mai bun vin licoros: Ion Agăfiță, Burlacu, Cahul (Cahor)

De-a lungul celor 22 de ediții anterioare, concursul „Polobocul de Aur” a adunat peste 10.000 de mostre de vin, dintre care peste 200 au fost premiate, confirmând pasiunea și măiestria vinificatorilor amatori din Republica Moldova.

Evenimentul rămâne o celebrare a tradiției, meșteșugului și identității naționale prin vin — simbol al ospitalității și al patrimoniului cultural moldovenesc.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.