Cel mai bogat om din Georgia, pedepsit de SUA pentru legături cu Kremlinul

Statele Unite au impus sancțiuni lui Bidzina Ivanișvili, fondatorul și președintele de onoare al partidului de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”, precum și fost premier al țării. Ivanișvili a fost inclus pe lista de sancțiuni a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), potrivit unui comunicat al Departamentului de Trezorerie al SUA.

Toate activele deținute de Ivanișvili pe teritoriul SUA sau controlate de cetățeni americani vor fi înghețate. Decizia se bazează pe un ordin prezidențial emis de Joe Biden în aprilie 2021, care vizează persoanele implicate în corupție internațională, încălcarea drepturilor omului sau subminarea instituțiilor democratice.

Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a explicat că activitățile lui Ivanișvili subminează viitorul democratic și euroatlantic al Georgiei în favoarea Rusiei. „Acțiunile lui Bidzina Ivanișvili și ale partidului „Visul Georgian” au afectat instituțiile democratice, au permis încălcări ale drepturilor omului și au restricționat libertățile fundamentale din Georgia. Aceste acțiuni au slăbit aspirațiile poporului georgian spre un viitor euroatlantic, așa cum este reflectat în Constituția Georgiei”, a declarat Blinken.

Potrivit oficialului american, acțiunile lui Ivanișvili au făcut ca Georgia să devină vulnerabilă în fața Rusiei, care ocupă peste 20% din teritoriul țării. Blinken a condamnat, de asemenea, represiunea violentă împotriva protestatarilor, jurnaliștilor, activiștilor pentru drepturile omului și opoziției.

Bidzina Ivanișvili este considerat cel mai bogat om din Georgia, cu o avere estimată la 4,9 miliarde de dolari, conform Forbes. El și-a început cariera și a acumulat averea în Rusia în anii ’90. În 2012, Ivanișvili a fondat partidul „Visul Georgian” și a ocupat funcția de prim-ministru al Georgiei între octombrie 2012 și noiembrie 2013.

Protestele din Georgia au escaladat recent după alegerile parlamentare, în urma cărora „Visul Georgian” a câștigat 53,93% din voturi. Tensiunile au crescut pe 28 noiembrie, când premierul Irakli Kobakhidze a anunțat suspendarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 și refuzul asistenței financiare europene.

Poliția a intervenit brutal pentru a dispersa protestele, ceea ce a atras critici din partea președintei Salome Zurabișvili, care a comparat acțiunile forțelor de ordine cu represiunea din Rusia. „Violența împotriva cetățenilor pașnici este inacceptabilă și amintește de metodele utilizate în Rusia”, a declarat aceasta.

Pe fondul tensiunilor, cinci ambasadori georgieni și-au dat demisia, iar peste 135 de diplomați au semnat o scrisoare deschisă prin care condamnă acțiunile autorităților. De asemenea, mai multe universități și școli au intrat în grevă, suspendând cursurile. Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina au impus anterior sancțiuni împotriva lui Ivanișvili și a liderilor Ministerului de Interne din Georgia pentru reprimarea protestelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bidzina ivanisvili #sanctiuni #georgia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.