Cel mai bogat om din Georgia, pedepsit de SUA pentru legături cu Kremlinul

Statele Unite au impus sancțiuni lui Bidzina Ivanișvili, fondatorul și președintele de onoare al partidului de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”, precum și fost premier al țării. Ivanișvili a fost inclus pe lista de sancțiuni a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), potrivit unui comunicat al Departamentului de Trezorerie al SUA.

Toate activele deținute de Ivanișvili pe teritoriul SUA sau controlate de cetățeni americani vor fi înghețate. Decizia se bazează pe un ordin prezidențial emis de Joe Biden în aprilie 2021, care vizează persoanele implicate în corupție internațională, încălcarea drepturilor omului sau subminarea instituțiilor democratice.

Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a explicat că activitățile lui Ivanișvili subminează viitorul democratic și euroatlantic al Georgiei în favoarea Rusiei. „Acțiunile lui Bidzina Ivanișvili și ale partidului „Visul Georgian” au afectat instituțiile democratice, au permis încălcări ale drepturilor omului și au restricționat libertățile fundamentale din Georgia. Aceste acțiuni au slăbit aspirațiile poporului georgian spre un viitor euroatlantic, așa cum este reflectat în Constituția Georgiei”, a declarat Blinken.

Potrivit oficialului american, acțiunile lui Ivanișvili au făcut ca Georgia să devină vulnerabilă în fața Rusiei, care ocupă peste 20% din teritoriul țării. Blinken a condamnat, de asemenea, represiunea violentă împotriva protestatarilor, jurnaliștilor, activiștilor pentru drepturile omului și opoziției.

Bidzina Ivanișvili este considerat cel mai bogat om din Georgia, cu o avere estimată la 4,9 miliarde de dolari, conform Forbes. El și-a început cariera și a acumulat averea în Rusia în anii ’90. În 2012, Ivanișvili a fondat partidul „Visul Georgian” și a ocupat funcția de prim-ministru al Georgiei între octombrie 2012 și noiembrie 2013.

Protestele din Georgia au escaladat recent după alegerile parlamentare, în urma cărora „Visul Georgian” a câștigat 53,93% din voturi. Tensiunile au crescut pe 28 noiembrie, când premierul Irakli Kobakhidze a anunțat suspendarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 și refuzul asistenței financiare europene.

Poliția a intervenit brutal pentru a dispersa protestele, ceea ce a atras critici din partea președintei Salome Zurabișvili, care a comparat acțiunile forțelor de ordine cu represiunea din Rusia. „Violența împotriva cetățenilor pașnici este inacceptabilă și amintește de metodele utilizate în Rusia”, a declarat aceasta.

Pe fondul tensiunilor, cinci ambasadori georgieni și-au dat demisia, iar peste 135 de diplomați au semnat o scrisoare deschisă prin care condamnă acțiunile autorităților. De asemenea, mai multe universități și școli au intrat în grevă, suspendând cursurile. Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina au impus anterior sancțiuni împotriva lui Ivanișvili și a liderilor Ministerului de Interne din Georgia pentru reprimarea protestelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bidzina ivanisvili #sanctiuni #georgia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.