Războiul gazului continuă: Slovacia amenință Ucraina cu oprirea energiei

Slovacia ar putea lua măsuri împotriva Ucrainei, inclusiv oprirea livrărilor de energie electrică, dacă Kievul decide să înceteze tranzitul de gaz rusesc după 1 ianuarie 2025. Declarația a fost făcută de premierul slovac, Robert Fico, într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook.

„Vom evalua situația și posibilele măsuri împotriva Ucrainei. Dacă va fi necesar, vom opri furnizarea de energie electrică, care este extrem de importantă pentru Ucraina din cauza întreruperilor rețelei electrice”, a afirmat Fico.

Premierul a subliniat că încetarea tranzitului va duce la creșterea prețurilor la gaz, afectând economia europeană, inclusiv cea a Slovaciei. Conform acestuia, o astfel de situație ar putea costa Uniunea Europeană aproximativ 120 de miliarde de euro în perioada 2025-2026. Fico a făcut apel la inițierea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, oferind Slovacia ca locație neutră pentru discuții și asigurând disponibilitatea de a găzdui ambele părți.

Pe 22 decembrie, Robert Fico a efectuat o vizită în Rusia pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin. Premierul slovac a explicat ulterior că vizita sa a fost o reacție la intenția Ucrainei de a opri tranzitul gazului rusesc către Europa. De asemenea, el a criticat poziția președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care sprijină sancțiunile împotriva industriei nucleare rusești, considerând că aceste măsuri aduc daune economice semnificative Slovaciei.

În replică, Zelenski l-a acuzat pe Robert Fico de „înțelegeri ascunse” cu Vladimir Putin și de „comercializarea intereselor statului pentru câștiguri personale”. „În Europa, toți înțeleg adevăratele motive ale acțiunilor premierului slovac”, a declarat liderul ucrainean.

Contractul dintre Rusia și Ucraina privind tranzitul de gaz expiră la 1 ianuarie 2025. Kievul a declarat în repetate rânduri că nu intenționează să prelungească acordul, dar este dispus să continue transportul gazului prin infrastructura sa dacă sursa nu este Federația Rusă. În paralel, Ucraina și Polonia colaborează pentru crearea unui hub de gaz în Europa de Est, bazat pe depozitele subterane de gaz ale Ucrainei și terminalele GNL din Polonia, pentru a înlocui rutele rusești.

În cazul suspendării tranzitului, „Gazprom” ar putea pierde anual 5,3 miliarde de dolari, conform prognozelor Ministerului Economiei din Rusia. După aceasta, din cele cinci rute de livrare a gazului către Europa utilizate înainte de război, „Gazprom” ar mai avea acces doar la „TurkStream”. Înainte de invazia Ucrainei, Rusia furniza peste o treime din gazul necesar Uniunii Europene, dar în prezent această proporție a scăzut la mai puțin de 10%, din care doar aproximativ 5% reprezintă gaz transportat prin conductele „Gazprom”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.