Cel mai mare exchange de criptomonede din lume a fost interzis în Marea Britanie

Binance, cel mai mare serviciu de exchange cu criptomonede din lume, a fost interzis de către Autoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie. În ciuda anunţului, Bitcoin a crescut până la 34.400 de dolari, scrie Reuteurs.

Autoritatea de reglementare financiară britanică a declarat că Binance, una dintre cele mai mari bursă de criptomonede din lume, nu poate desfășura nicio activitate reglementată și a lansat un avertisment consumatorilor cu privire la platformă, care face obiectul unui control tot mai mare la nivel global.

Într-o notificare din 25 iunie, Financial Conduct Authority (FCA) a declarat că Binance Markets Ltd, singura entitate reglementată din Marea Britanie a Binance, „nu trebuie, fără acordul prealabil scris al FCA, să desfășoare activități reglementate … cu efect imediat” .

De asemenea, a fost emis un avertisment consumatorilor cu privire la Binance Markets și la grupul mai larg Binance.

Binance a declarat că Binance Markets, pe care a achiziționat-o în 2020, nu folosea încă permisiunile sale de reglementare și că demersul FCA nu va avea impact asupra serviciilor oferite pe site-ul său Binance.com.

În timp ce tranzacționarea criptomonedelor nu este reglementată direct în Marea Britanie, oferirea de servicii precum tranzacționarea cu instrumente derivate de criptomonede necesită autorizare.

Autoritatea de reglementare nu a explicat de ce a luat aceste măsuri.

Cetățenii britanici vor putea în continuare să acceseze serviciile Binance în alte jurisdicții.

FCA își intensifică supravegherea tranzacționării criptomonedelor, care a crescut în popularitate în Marea Britanie alături de alte țări de pe glob.

#binance #interzice #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.