Cum pot companiile din Moldova să participe la cea mai mare expoziţie de produse ecologice din lume

Ce trebuie să faci, dacă dorești să participi

Companiile care doresc să participe la expoziţie vor fi selectate prin concurs şi trebuie să întrunească mai multe condiţii, inclusiv să dețină certificat de producător ecologic sau care să confirme aflarea în perioada de conversie şi să dispună de produse ecologice. Totodată, participanţii trebuie să achite contribuția proprie de participare, să elaboreze împreună cu echipa MOVCA planul de participare și să urmeze recomandările experților, dar şi să cunoască limba engleză.

În urma concursului vor fi selectate 4-6 companii participante cu câte 1-2 reprezentanţi fiecare. Data-limită de completare a formularului este 26 iulie 2021.

Beneficii pentru participanți

Biofach oferă producătorilor posibilitate să stabilească parteneriate de lungă durată, să realizeze exporturi pe piețele internaționale, să acumuleze experiență în promovarea produselor și să se informeze despre ultimele tendințe din sectorul ecologic mondial.

Participarea ţării noastre la „Biofach” este posibilă datorită suportului financiar obținut de la Agenția de Investiții a Republicii Moldova, Programul Farmer-to-Farmer implementat de CNFA Moldova cu suportul USAID, Reprezentanța în Republica Moldova a Organizației Cehe People in Need etc.

Pentru detalii suplimentare, accesaţi movca.md şi civic.md, adresaţi întrebări la info@movca.org sau la 078 22 88 77.

Republica Moldova va aloca circa 129,34 milioane de lei în perioada 2026–2030 pentru reducerea riscurilor provocate de secetă, inundații, ploi torențiale, grindină, incendii, alunecări de teren și alte fenomene naturale. Măsurile sunt prevăzute în proiectul Programului național de reducere a riscurilor de dezastre naturale, elaborat de Ministerul Mediului.

Programul cuprinde 40 de acțiuni și 14 obiective specifice. Printre principalele măsuri se numără elaborarea și actualizarea hărților digitale ale zonelor de risc, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, protejarea pădurilor, precum și pregătirea autorităților și populației pentru situații de urgență.

Până în 2030, principalele riscuri naturale și biologico-sociale ar urma să fie reprezentate prin hărți digitale și date spațiale integrate într-un sistem național. Autoritățile intenționează, de asemenea, să organizeze exerciții de alertare și să îmbunătățească viteza cu care avertismentele sunt transmise în cazul unor situații de risc.

Măsuri vor fi aplicate și în cel puțin 10 raioane vulnerabile, unde vor fi organizate activități de prevenire și pregătire pentru situații de urgență. Programul prevede minimum 10 activități locale anual și instruirea a cel puțin 500 de persoane. Separat, minimum 200 de angajați ai instituțiilor responsabile urmează să beneficieze de pregătire profesională în domeniul reducerii riscurilor de dezastre.

Potrivit datelor incluse în proiect, în perioada 2010–2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 4 303 situații excepționale, dintre care 1 329 au fost de origine naturală și 109 – biologico-socială. Dezastrele naturale au generat aproape 99% din totalul pagubelor materiale raportate. Pierderile directe au depășit 23 de miliarde de lei, iar numai în 2024 au constituit 4,69 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5% din PIB.

Cele mai frecvente fenomene naturale au fost ploile torențiale, grindina și vânturile puternice, care au reprezentat 66% din cazuri. Seceta a constituit doar aproximativ 1% din numărul evenimentelor naturale, însă generează peste 70% din pierderile economice provocate de fenomenele analizate.

În 2020, seceta a redus producția agricolă cu peste 26% și a provocat pagube de aproximativ 5,9 miliarde de lei, echivalentul a 3,3% din PIB. În 2022, pierderile au ajuns la circa 4,9 miliarde de lei, iar în 2024 – la aproximativ 3,8 miliarde de lei. În 2012, seceta a afectat peste 360.000 de hectare de culturi agricole, iar pierderile directe au fost estimate la 1,25 miliarde de lei.

Costul total al programului este estimat la 129,339 milioane de lei, însă cea mai mare parte a finanțării depinde de sprijinul extern. Doar 12,97 milioane de lei, circa 10%, sunt acoperite din bugetul de stat, în timp ce 97,824 milioane de lei, aproximativ 76%, urmează să provină din asistență externă. Pentru alte 18,545 milioane de lei, circa 14%, sursele de finanțare nu au fost încă identificate.

Cele mai mari cheltuieli sunt planificate pentru 2026 – 70,876 milioane de lei, iar pentru 2027 sunt estimate alte 32,024 milioane de lei.