Cel mai mare risc pentru economia mondială despre care nimeni nu vorbește

Potrivit unei analize realizate de CNN, lockdown-ul din China și războiul din Ucraina cresc riscul declanșării unei recesiuni globale de proporții. Investitorii, însă, nu par să ia încă în serios cât de grave ar putea fi consecințele economice pe termen lung dacă măsurile aspre pe care Beijingul le-a adoptat pentru a combate pandemia de Covid-19 vor continua.

Aproape 400 de milioane de oameni din 45 de orașe din China sunt blocați complet sau parțial, ca parte a politicii stricte a Chinei împotriva COVID-19. Împreună, ele reprezintă 40%, sau 7,2 trilioane de dolari, din produsul intern brut anual pentru a doua economie din lume, conform datelor de la Nomura Holdings.

Analiştii bat alarma și spun că investitorii nu evaluează în mod corespunzător cât de grave ar putea fi consecinţele economice globale din aceste ordine de izolare prelungită.

„Piețele globale ar putea subestima în continuare impactul, pentru că o mare atenție rămâne concentrată asupra conflictului ruso-ucrainean și a majorărilor ratelor din Rezerva Federală din SUA”, au scris Lu Ting, economistul șef din China și colegii lui Nomura, într-o notă săptămâna trecută.

Blocarea portului din Shanghai

Cel mai alarmant este blocarea pe termen nedeterminat a portului din Shanghai, un oraș de 25 de milioane și unul dintre principalele centre de producție și export din China. Restricțiile dure din Shanghai au dus la penurie de alimente, incapacitatea de a accesa îngrijiri medicale și chiar au raportat uciderea animalelor de companie. De asemenea, cel mai mare port din lume a rămas fără personal. Portul Shanghai, care este responsabil pentru mai mult de 20% din traficul de marfă chinezesc în 2021, este în esență blocat. Produsele alimentare blocate în containerele de transport fără acces la refrigerare putrezesc. Mărfurile primite sunt acum blocate la terminalele maritime din Shanghai pentru o medie de opt zile înainte de a fi transportate în altă parte, o creștere cu 75% de la începutul rundei recente de blocări.

De asemenea, companiile aeriene de marfă au anulat toate zborurile în și dinspre oraș, iar mai mult de 90% dintre camioanele care acceptă livrările de import și export sunt în prezent scoase din funcțiune. Shanghai produce 6% din exporturile Chinei, conform anuarului statistic al guvernului pentru 2021, iar închiderile de fabrici din oraș și din jurul orașului zguduie și mai mult lanțurile de aprovizionare.

Fabricile Sony, Apple, Tesla din Shanghai au fost închise. PIB-ul mondial ar putea scădea cu 5%

Uzinele Sony și Apple din Shanghai sunt inactive. Quanta, cel mai mare producător de notebook-uri din lume și un producător de MacBook, a oprit complet producția. Fabrica reprezintă aproximativ 20% din capacitatea de producție a notebook-urilor Quanta, iar compania a estimat anterior că va livra 72 de milioane de unități în acest an. De asemenea, Tesla și-a închis fabrica din Shanghai, care producea aproximativ 2.000 de mașini electrice pe zi. Directorii Tesla speră că li se va permite să-și redeschidă porțile până luni, punând capăt celei mai lungi pauze a fabricii de la deschiderea ei în 2019. Producătorul auto a pierdut peste 50.000 de unități de producție până acum, potrivit materialelor analizate de Reuters.

„Impactul asupra Chinei este major, iar efectele asupra economiei globale sunt destul de semnificative”, a declarat Michael Hirson, șeful de practică al Eurasia Group pentru China și Asia de Nord-Est. „Cred că avem mai multă volatilitate și perturbări economice și sociale pentru cel puțin următoarele șase luni”.

Perioada prelungită de întreruperi ale activității industriale și de transport a Chinei ar trebui să grăbească inițiativa administrației Biden de a reduce dependența SUA de produsele și lanțurile de aprovizionare din China.

Planul american va avea, însă, repercusiuni economice imediate. Într-un raport publicat săptămâna trecută, Organizația Internațională a Comerțului a avertizat că fragmentarea economiei globale pe seama războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei ar putea duce la o scădere a PIB-ului mondial pe termen lung de 5%.

În cazul Chinei și al investițiilor americane, acest scenariu este foarte improbabil, date fiind legăturile financiare adânci dintre Beijing și Washington. „Aceste economii sunt încă foarte întrepătrunse”, a spus Hirson. „Integrarea asta nu este ceva ușor de inversat pentru că ar fi foarte costisitor pentru SUA și pentru economia globală”.

„Invazia rusă a Ucrainei a pus capăt globalizării din ultimii 30 de ani”

Totuși, lideri ai economiei americane sunt de părere că o deconectare este deja în desfășurare. Co-fondatorul Oaktree, Howard Marks, a scris la finalul lunii Martie că „pendulul a oscilat înapoi spre surse locale [de producție]” și s-a îndepărtat de globalizare.

Directorul Blackrock, Larry Fink, a împărtășit sentimentul lui Marks într-o scrisoare pentru acționarii companiei. „Invazia rusă a Ucrainei a pus capăt globalizării pe care am trăit-o în ultimii 30 de ani”.

Într-un discurs susținut săptămâna trecută în Consiliul Atlantic, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a spus că SUA privesc cu atenție conexiunile politice și economice ale Rusiei cu China. „De acum înainte, va fi tot mai greu să separăm problemele economice de considerentele mai ample ce țin de interesul național, inclusiv de securitatea națională”, a spus Yellen.

Yellen speră că o „separare bipolară” între China și SUA mai poate fi evitată, „atitudinea lumii față de China și dispoziția ei pentru o integrare economică mai profundă ar putea fi afectată de reacția Chinei la apelul nostru pentru o acțiunie fermă împotriva Rusiei”.

În același timp, o treime din China este blocată de carantină, iar economia suferă. Ultimele măsuri impuse pentru a împiedica răspândirea coronavirsului în China vor costa cel puțin 46 de miliarde de dolari din cauza reducerii drastice a producției, echivalentul a 3,1% din PIB, potrivit unei cercetări a Universității Chineze din Hong Kong.

Analiștii nu mai cred că obiectivul Chinei de a obține o creștere economică de 5,5% în 2022 este unul realist. Banca Mondială a avertizat că dacă politicile stricte ale Chinei vor continua, cifra de creștere a PIB-ului poate scădea până la 4%.

Problemele economice cu care se confruntă China vin într-un moment precar din punct de vedere politic. Președintele chinez Xi Jingping va căuta să obțină în această toamnă un al treilea mandat de lider al țării, în condițiile în care liderii chinezi de până acum nu rămâneau la putere mai mult de 2 mandate.

#globalizare #consecinte #economie mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.