Cele mai bune țări în care să-ți cumperi o locuință

Costul locuințelor din zona euro a scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023. Cu toate acestea, în cadrul UE în general, prețurile au fost ușor mai mari, scrie Euronews.com.

Una dintre țările cele mai afectate de scăderea prețurilor proprietăților a fost Luxemburg, unde prețurile locuințelor s-au prăbușit cu 14,4%, după o scădere de 13,9% în cele trei luni precedente.

În cadrul zonei euro, prețurile medii ale locuințelor au scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023 față de anul precedent, potrivit indicelui prețurilor locuințelor, un indicator realizat de Eurostat.

Prețurile locuințelor pentru întreaga Uniune Europeană au înregistrat o ușoară creștere de 0,2% în acest an.

Rezultatele arată că prețurile medii nu mai scad atât de mult ca înainte – același indice a scăzut cu 2,2% și, respectiv, cu 1,1% în zona euro și în UE pentru al treilea trimestru al anului trecut.

Cea mai mare scădere a prețurilor a fost detectată în Luxemburg

Prețurile proprietăților din Luxemburg au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2020. Scăderea a fost pusă pe seama unei combinații între ratele ridicate ale dobânzilor și pierderea apetitului investitorilor pentru închiriere. S-a înregistrat o scădere semnificativă a tranzacțiilor de pe piața imobiliară. Acestea, până la sfârșitul anului 2023, erau efectiv la jumătate din numărul de tranzacții realizate în 2022.

Opt țări din Europa au raportat o scădere a prețurilor locuințelor pentru ultimele trei luni ale anului 2023, deși mai puțin dramatică decât cea din Luxemburg. În Germania, prețurile au scăzut cu 7,1%, în timp ce în Finlanda s-a înregistrat o scădere de 4,4%.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor proprietăților au fost înregistrate în Polonia, unde prețurile au urcat cu 13%. Urmează Bulgaria și Croația, unde prețurile proprietăților au crescut cu 10,1% și, respectiv, 9,5%. În România, prețurile au crescut cu 3,7%.

Comparativ cu precedentele trei luni, încheiate în septembrie, prețurile au scăzut în 11 țări în total. Franța a înregistrat o scădere de 2,7%, în timp ce prețurile din Letonia au scăzut cu 2,5%. Veștile din Italia au fost mai vesele, deoarece prețurile au rămas stabile.

Cele mai mari creșteri în această perioadă au fost înregistrate în Polonia, cu 4,8%, Croația, cu 3,4% și Irlanda, care a înregistrat o creștere de 3%.

#ieftinire #imobil #locuinte #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.