Cele mai bune țări în care să-ți cumperi o locuință

Costul locuințelor din zona euro a scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023. Cu toate acestea, în cadrul UE în general, prețurile au fost ușor mai mari, scrie Euronews.com.

Una dintre țările cele mai afectate de scăderea prețurilor proprietăților a fost Luxemburg, unde prețurile locuințelor s-au prăbușit cu 14,4%, după o scădere de 13,9% în cele trei luni precedente.

În cadrul zonei euro, prețurile medii ale locuințelor au scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023 față de anul precedent, potrivit indicelui prețurilor locuințelor, un indicator realizat de Eurostat.

Prețurile locuințelor pentru întreaga Uniune Europeană au înregistrat o ușoară creștere de 0,2% în acest an.

Rezultatele arată că prețurile medii nu mai scad atât de mult ca înainte – același indice a scăzut cu 2,2% și, respectiv, cu 1,1% în zona euro și în UE pentru al treilea trimestru al anului trecut.

Cea mai mare scădere a prețurilor a fost detectată în Luxemburg

Prețurile proprietăților din Luxemburg au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2020. Scăderea a fost pusă pe seama unei combinații între ratele ridicate ale dobânzilor și pierderea apetitului investitorilor pentru închiriere. S-a înregistrat o scădere semnificativă a tranzacțiilor de pe piața imobiliară. Acestea, până la sfârșitul anului 2023, erau efectiv la jumătate din numărul de tranzacții realizate în 2022.

Opt țări din Europa au raportat o scădere a prețurilor locuințelor pentru ultimele trei luni ale anului 2023, deși mai puțin dramatică decât cea din Luxemburg. În Germania, prețurile au scăzut cu 7,1%, în timp ce în Finlanda s-a înregistrat o scădere de 4,4%.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor proprietăților au fost înregistrate în Polonia, unde prețurile au urcat cu 13%. Urmează Bulgaria și Croația, unde prețurile proprietăților au crescut cu 10,1% și, respectiv, 9,5%. În România, prețurile au crescut cu 3,7%.

Comparativ cu precedentele trei luni, încheiate în septembrie, prețurile au scăzut în 11 țări în total. Franța a înregistrat o scădere de 2,7%, în timp ce prețurile din Letonia au scăzut cu 2,5%. Veștile din Italia au fost mai vesele, deoarece prețurile au rămas stabile.

Cele mai mari creșteri în această perioadă au fost înregistrate în Polonia, cu 4,8%, Croația, cu 3,4% și Irlanda, care a înregistrat o creștere de 3%.

#ieftinire #imobil #locuinte #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM