Centrala de la Cuciurgan, autorizată de ANRE să producă energie electrică până în iulie 2026

Centrala de la Cuciurgan a primit licență pentru producerea energiei electrice pe o perioadă de șase luni. Decizia a fost adoptată printr-o hotărâre a Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din 13 ianuarie. Licența este valabilă în perioada 15 ianuarie – 14 iulie 2026.

Potrivit documentului, „se eliberează Societății pe Acțiuni de tip Închis ”Moldavskaia GRES” licența pentru producerea energiei electrice, pe un termen de șase luni”, cu respectarea condițiilor de licențiere prevăzute de cadrul normativ în vigoare.

Conform hotărârii ANRE, licența a fost eliberată în baza legislației privind energia electrică și a reglementărilor aplicabile regiunii transnistrene. Agenția își rezervă dreptul de a dispune încetarea valabilității licenței în cazul constatării unor neconformități sau a prezentării unor informații neveridice, iar Departamentul licențiere, monitorizare și control urmează să opereze modificările respective în registrul de licențiere.

În prezent, Centrala de la Cuciurgan produce energie electrică doar pentru regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai procură energie electrică de la MGRES începând cu 1 ianuarie 2025, după ce contractul de achiziție nu a fost prelungit, pe fondul incertitudinilor privind livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană.

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a asigurat recent că autoritățile de la Chișinău nu vor reveni la energia electrică livrată anterior de Centrala Termoelectrică Moldovenească, în condițiile în care aceasta nu mai este eficientă și nu poate produce energie ieftină la actualele prețuri ale metanului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#licență pentru producere #Centrala de la Cuciurgan #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a atins în 2025 valoarea de 286,69 milioane de euro, în creștere cu 5,39% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Creșterea în volum a fost de 3,69%, diferența indică o orientare mai accentuată către terapii inovative și mai costisitoare.

În 2025, medicamentele de import au totalizat 266,32 mil. euro și au reprezentat 92,9% din valoarea pieței, în timp ce producătorii autohtoni au realizat vânzări de 20,37 mil. euro (7,1%). Din punct de vedere al volumului, importurile au deținut 86,2% din totalul cutiilor comercializate, iar producția locală 13,8%.

În perioada 2021–2025, piața farmaceutică a crescut de la 200,6 mil. euro la 286,7 mil. euro. Importurile au avansat constant, în timp ce producția locală a înregistrat fluctuații, cu un vârf în 2024 (22,96 mil. euro), urmat de o scădere în 2025.

Topul țărilor de proveniență a medicamentelor importate în 2025 este dominat de: Germania – 35,46 mil. euro, România – 23,98 mil. euro, Slovenia – 21,58 mil. euro, Ungaria – 21,05 mil. euro și Turcia – 20,66 mil. euro.

În topul substanțelor active (DCI) importate după valoare se regăsesc Dapagliflozinum, Ibuprofenum, Rivaroxabanum și Rosuvastatinum și indică o cerere ridicată pentru tratamentele bolilor cronice. La producția locală, Rivaroxabanum și Famotidinum conduc clasamentul.

Agenția Medicamentului menționează că evoluția pieței este strâns corelată cu ajustările listei medicamentelor compensate gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), care influențează atât structura importurilor, cât și producția locală.

Distribuția continuă să se consolideze, în linie cu tendințele europene. Top 3 importatori asigură aproximativ 80% din volumul total al produselor de import, iar toți distribuitorii licențiați dețin sau sunt în proces de obținere a certificatelor GDP (Good Distribution Practice).