Membrul Consiliului Energocom: Tariful la gaz poate coborî spre 14,5–14,8 lei metrul cub

21 Ian. 2026, 14:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Ian. 2026, 14:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tariful la gazele naturale pentru consumatorii din Republica Moldova are premise clare de reducere, susține Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom. Acesta susține că noul tarif va fi de 14,50 – 14,80 de lei pentru metrul cub cu TVA inclus.

El a luat ca bază de calcul tarifele ANRE aprobate la sfârșitul anului 2025 cu privire la prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către S.A. „Energocom” în regim de furnizor de ultimă opțiune.

Potrivit datelor ANRE, prețul gazelor naturale livrate de Energocom, fără TVA, este de 8.296 lei pentru 1.000 m³ în punctele de ieșire din rețelele de transport, 8.422 lei pentru 1.000 m³ în rețelele de distribuție de înaltă presiune, 9.624 lei pentru 1.000 m³ în rețelele de distribuție de medie presiune și 13.234 lei pentru 1.000 m³ în rețelele de distribuție de joasă presiune.

Alexandr Slusari afirmă că aceste niveluri confirmă existența unui spațiu real pentru reducerea tarifului final achitat de consumatori. În opinia sa, structura actuală a prețului arată că tariful în vigoare este mai mare decât costurile reale de achiziție și livrare a gazelor naturale.

În acest context, Slusari face referire la prognoza potrivit căreia viitorul tarif la gaz ar trebui să se încadreze în diapazonul de 14,5–14,8 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Estimarea are la bază ultimele date publicate de ANRE în luna decembrie 2025, inclusiv prețurile reglementate pentru furnizarea de ultimă opțiune, tarifele de transport și distribuție, precum și structura actuală a costurilor din sector.

Ieri, în cadrul emisiunii de la Realitatea, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban declara că tariful la gaz se va reduce cu peste 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.