Cererea globală de aur a marcat cel mai puternic prim trimestru din 2016

Cererea globală de aur în primul trimestru din 2024 a fost de 1.238 de tone, marcând o creştere de 3% de la an la an şi este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de aur din 2016, arată o analiză a Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord, care citează datele Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an. Polonia este cel mai mare cumpărător de aur al Europei, în timp ce China, India şi Turcia sunt principalii cumpărători de aur la începutul anului 2024. România are aproximativ 5,45 g de aur per cap de locuitor, iar Polonia 9,75 g, notează Agerpres, care citează analiza.

”Preţul aurului a cunoscut o creştere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, preţul a trecut printr-o corecţie, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy. Potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an, cererea globală de aur, inclusiv achiziţiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #tranzactii #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.