CFM, campion la restanțe. Cum se afundă companiile de stat în datorii

18 Dec. 2025, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Dec. 2025, 11:15 // Actual //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat și societățile comerciale monitorizate de autorități au acumulat, la data de 30 iunie 2025, un sold al împrumuturilor interne de 1,132 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind fluxul și soldul creditelor contractate de la băncile comerciale pe o perioadă de un an și mai mare.

Din suma totală, 62,1 milioane de lei reprezintă restanțe neachitate la termen de întreprinderile de stat, în timp ce societățile comerciale nu înregistrează arierate, deși concentrează cea mai mare parte a împrumuturilor — 1,069 miliarde de lei.

Comparativ cu situația de la 30 iunie 2024, soldul total al creditelor a crescut cu 450,1 milioane de lei, de la 681,9 milioane la 1,132 miliarde de lei.

Cele mai mari împrumuturi interne sunt concentrate la câteva entități-cheie:

S.A. „Moldtelecom” – 547,2 mil. lei (+66,4 mil. lei față de 2024);
S.R.L. „Arena Națională” – 307,4 mil. lei (credit nou în 2025);
S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” – 158,0 mil. lei;
Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) – 61,2 mil. lei;
S.A. „Barza Albă” – 41,1 mil. lei.

Dintre acestea, CFM concentrează cea mai mare parte a arieratelor, cu 41 milioane de lei restante, dintr-un sold total de 61,2 milioane de lei.

Pe lângă creditele comerciale, Ministerul Finanțelor raportează și împrumuturi recreditate din surse interne și externe, contractate prin stat, cu un sold total de 2,604 miliarde de lei.

Cele mai mari datorii recreditate sunt înregistrate la:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 49,43 mil. euro;
Î.S. „Moldelectrica” – 38,5 mil. euro;
S.A. „Termoelectrica” – 34,1 mil. euro;
Î.S. „Moldtranselectro” – 37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA (solduri cu termen expirat);
S.A. „CET-Nord” – 6,8 mil. euro.
Ministerul precizează că din totalul împrumuturilor recreditate, circa 37,2 milioane de lei și 1,6 milioane de dolari SUA reprezintă solduri expirate, ceea ce indică dificultăți persistente de plată în rândul unor întreprinderi strategice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Oct. 2026, 14:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Oct. 2026, 14:04 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Atacurile cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi simulate în cadrul unor exerciții ale statelor G7, pentru a verifica cât de pregătite sunt autoritățile să protejeze sistemul financiar. Decizia a fost anunțată de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, desfășurată la Bangkok, în marja reuniunilor anuale ale FMI, transmite Reuters. 

Exercițiile vor pune autoritățile în fața unor scenarii de criză, pentru a testa procedurile de reacție. În funcție de situațiile alese, ar putea participa și instituții financiare private. Rezultatele vor fi folosite pentru identificarea punctelor slabe și actualizarea planurilor de intervenție.

Propunerea fusese discutată de adjuncții miniștrilor de Finanțe și a primit aprobarea la nivel ministerial, a precizat Katayama. Inițiativa vine după avertismentul FMI că un atac asistat de AI asupra unui serviciu financiar esențial ar putea afecta încrederea în sistem.

Riscurile depășesc pierderile unei singure bănci. Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, FMI arată că incidentele cibernetice pot perturba plățile, tranzacțiile și accesul la depozite. O problemă gravă la o instituție financiară, la un sistem de plăți sau la un furnizor de servicii cloud se poate răspândi către alte componente ale sistemului, din cauza conexiunilor dintre acestea.

Totodată, timpul disponibil pentru remedierea vulnerabilităților se reduce. Potrivit FMI, în peste 70% dintre cazurile raportate în acest an, furnizorii de software nu au avut practic timp să corecteze problemele înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori. Ponderea este de peste două ori mai mare decât în 2021.

Fondul subliniază că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera atât atacurile, cât și apărarea, motiv pentru care recomandă testarea capacității de răspuns și îmbunătățirea raportării incidentelor.