CFM intră în operație: taie din oameni, din servicii și din cheltuieli

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a demarat procesul de reorganizare instituțională, menit să optimizeze activitatea, să reducă pierderile operaționale și să transforme sectorul feroviar într-o alternativă viabilă și competitivă pentru transportul de mărfuri și pasageri.

Consiliul de Administrație al CFM a aprobat o nouă concepție structurală care prevede comasarea și eficientizarea unor entități interne esențiale. Printre principalele măsuri se numără crearea depourilor combinate în Bălți, Chișinău și Basarabeasca, prin unirea remizelor de vagoane cu depourile de locomotive. Această restructurare va elimina suprapunerile de procese, va reduce cheltuielile cu mentenanța și va permite o mai bună utilizare a echipamentelor și instalațiilor tehnice.

De asemenea, activitățile de semnalizare, telecomunicații, întreținere a liniilor și energie electrică vor fi concentrate într-un singur serviciu de infrastructură. Alte modificări includ fuzionarea serviciului transport călători cu cel de transport marfă și înființarea unui serviciu unic pentru material rulant. Potrivit estimărilor, aceste reforme vor aduce economii anuale de circa 155 milioane de lei, inclusiv la capitolul salarizare.

Schimbările vin într-un context financiar critic: în anul 2024, CFM a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru al anului 2025, volumul de mărfuri transportate pe cale ferată a scăzut cu 15,7%, iar parcursul acestora (tone-kilometri) s-a redus cu aproape 30% față de perioada similară din 2024. Cota feroviarului în transportul total de marfă din țară este de doar 13,4%.

Conducerea întreprinderii mizează pe această reformă pentru a inversa trendul negativ, a atrage noi segmente de piață și a spori atractivitatea transportului feroviar pe plan național și regional. Totodată, modernizarea infrastructurii, vagoanelor și stațiilor, precum și implementarea tehnologiilor de monitorizare vor contribui la creșterea fiabilității și a confortului pentru pasageri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reduceri #cheltuieli #bani #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.