CFM intră în operație: taie din oameni, din servicii și din cheltuieli

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a demarat procesul de reorganizare instituțională, menit să optimizeze activitatea, să reducă pierderile operaționale și să transforme sectorul feroviar într-o alternativă viabilă și competitivă pentru transportul de mărfuri și pasageri.

Consiliul de Administrație al CFM a aprobat o nouă concepție structurală care prevede comasarea și eficientizarea unor entități interne esențiale. Printre principalele măsuri se numără crearea depourilor combinate în Bălți, Chișinău și Basarabeasca, prin unirea remizelor de vagoane cu depourile de locomotive. Această restructurare va elimina suprapunerile de procese, va reduce cheltuielile cu mentenanța și va permite o mai bună utilizare a echipamentelor și instalațiilor tehnice.

De asemenea, activitățile de semnalizare, telecomunicații, întreținere a liniilor și energie electrică vor fi concentrate într-un singur serviciu de infrastructură. Alte modificări includ fuzionarea serviciului transport călători cu cel de transport marfă și înființarea unui serviciu unic pentru material rulant. Potrivit estimărilor, aceste reforme vor aduce economii anuale de circa 155 milioane de lei, inclusiv la capitolul salarizare.

Schimbările vin într-un context financiar critic: în anul 2024, CFM a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru al anului 2025, volumul de mărfuri transportate pe cale ferată a scăzut cu 15,7%, iar parcursul acestora (tone-kilometri) s-a redus cu aproape 30% față de perioada similară din 2024. Cota feroviarului în transportul total de marfă din țară este de doar 13,4%.

Conducerea întreprinderii mizează pe această reformă pentru a inversa trendul negativ, a atrage noi segmente de piață și a spori atractivitatea transportului feroviar pe plan național și regional. Totodată, modernizarea infrastructurii, vagoanelor și stațiilor, precum și implementarea tehnologiilor de monitorizare vor contribui la creșterea fiabilității și a confortului pentru pasageri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reduceri #cheltuieli #bani #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.

#mincare #scumpiri #BNM