Cheltuielile militare globale au crescut la un nivel record în 2023. SUA, China şi Rusia alocă cei mai mulţi bani

Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) a precizat într-un comunicat că Statele Unite, China şi Rusia au cheltuit cel mai mult pe apărare în 2023, potrivit Reuters.

„Statele acordă prioritate puterii militare, dar riscă o spirală acţiune-reacţie în peisajul geopolitic şi de securitate din ce în ce mai volatil”, a declarat Nan Tian, cercetător la Programul de cheltuieli militare şi producţie de arme al SIPRI.

SIPRI a transmis că Rusia a crescut cheltuielile cu 24%, ajungând la o valoare estimată de 109 miliarde de dolari. Ucraina a majorat cheltuielile cu 51%, până la 65 de miliarde de dolari, şi a primit cel puţin 35 de miliarde de dolari în ajutor militar din partea altor ţări.

„Împreună, acest ajutor şi propriile cheltuieli militare ale Ucrainei au fost echivalente cu aproximativ 91% din cheltuielile ruseşti”, a declarat think-tank-ul.

Institutul a precizat că cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă 55% din cheltuielile mondiale.

„Pentru statele europene din NATO, ultimii doi ani de război din Ucraina au schimbat fundamental perspectivele de securitate”, a declarat cercetătorul SIPRI Lorenzo Scarazzato.

„Această schimbare în percepţia ameninţărilor se reflectă în creşterea ponderii din PIB care este direcţionată către cheltuielile militare, obiectivul NATO de 2% fiind văzut din ce în ce mai mult ca o linie de bază, mai degrabă decât ca un prag de atins”.

SIPRI a declarat că majoritatea membrilor europeni ai NATO au sporit aceste cheltuieli. Statele Unite le-au majorat cu 2%, ajungând la 916 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din totalul cheltuielilor militare ale NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#militare #cheltuieli #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderile SRL „GBG-MLD” și SRL „Prodomus” cu amenzi în valoare totală de circa 6 milioane de lei, pentru constituirea unui cartel și trucarea ofertelor în cadrul unei proceduri de achiziție publică de echipamente medicale. Decizia a fost adoptată pe 4 decembrie, în urma unei investigații ce a vizat achiziționarea sistemelor de compresii mecanice automate destinate IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Potrivit Consiliului Concurenței, „investigația a demonstrat că reprezentanții celor două companii au comunicat între ei despre procedura de achiziții ce urma să fie desfășurată”, inclusiv despre participarea SRL „Prodomus” cu produse marca ZOLL Medical, pentru care SRL „GBG-MLD” este distribuitor oficial în Republica Moldova.

Instituția precizează că, pe baza probelor acumulate, s-a constatat că cele două întreprinderi au coordonat ofertele depuse, prin schimb de informații sensibile din punct de vedere concurențial. În urma acestei coordonări, „SRL „Prodomus” a depus o ofertă formală, necompetitivă, menită să creeze aparența unei concurențe reale”.

Totodată, Consiliul Concurenței arată că SRL „GBG-MLD” a pregătit și transmis către SRL „Prodomus” documentele necesare pentru participarea la licitație, acțiune ce confirmă coordonarea ofertelor și imitația procesului concurențial.

În aceste condiții, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acțiunile celor două companii „constituie un cartel având ca obiect participarea cu oferte trucate la procedura de achiziție menționată”, comportament care „a eliminat concurența reală, a suprimat incertitudinea specifică licitațiilor și a denaturat procesul competitiv”, încălcând prevederile Legii concurenței.

În consecință, Consiliul Concurenței a aplicat o amendă de 5 813 529,49 lei pentru SRL „GBG-MLD” și de 152 517,15 lei pentru SRL „Prodomus”.

Instituția mai informează că, în cadrul aceleiași investigații, a examinat și comportamentul altor întreprinderi într-o procedură repetată de achiziție a echipamentelor medicale, fără a identifica probe de încălcare a legislației concurențiale.

Decizia Plenului Consiliului Concurenței poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de contencios administrativ și va fi publicată pe pagina oficială a instituției după eliminarea informațiilor confidențiale.