Cheltuielile Rusiei scapă de sub control: Deficitul bugetar urcă la aproape 5 trilioane de ruble

17 Iul. 2026, 09:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iul. 2026, 09:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Cheltuielile federale și deficitul bugetar al Rusiei ar putea depăși planurile oficiale cu peste un trilion de ruble (aproximativ 12,85 miliarde de dolari) în 2026, potrivit datelor publicate pe portalul bugetar al Guvernului rus și citate de Reuters.

Datele, care reunesc informații de la Ministerul Finanțelor și Trezoreria Rusiei, nu explică motivele majorării cheltuielilor. Reuters notează însă că acestea cresc în contextul războiului din Ucraina și al cheltuielilor militare tot mai mari.

Conform noilor estimări, cheltuielile federale vor ajunge la 45,11 trilioane de ruble, față de 44,07 trilioane de ruble prevăzute în proiectul de buget. În același timp, veniturile estimate rămân neschimbate, la 40,28 trilioane de ruble.

În aceste condiții, deficitul bugetar este prognozat la 4,83 trilioane de ruble, comparativ cu 3,79 trilioane de ruble prevăzute inițial, echivalentul a aproximativ 1,6% din PIB.

Informațiile apar înaintea ședinței de săptămâna viitoare a Băncii Centrale a Rusiei, care urmează să decidă dacă va continua reducerea dobânzii de politică monetară sau va menține nivelul actual. Instituția a avertizat în repetate rânduri că deficitul bugetar ridicat reprezintă un risc major pentru inflație.

Potrivit Ministerului rus al Finanțelor, în primul semestru al anului deficitul bugetar a ajuns la 5,73 trilioane de ruble, adică 2,5% din PIB, fiind de 1,7 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.

Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat anterior că deficitul va depăși „oarecum” ținta oficială și a precizat că obiectivul de echilibrare a bugetului a fost amânat până în 2029.

Reuters mai notează că situația finanțelor publice ale Rusiei continuă să se deterioreze pe fondul diminuării veniturilor din energie. Chiar dacă prețurile petrolului au crescut în urma atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, acestea rămân sub nivelul necesar pentru echilibrarea bugetului Federației Ruse.

În 2025, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB, de aproape cinci ori peste ținta stabilită inițial de autorități. Guvernul de la Moscova a revizuit de două ori estimările privind deficitul, pe fondul scăderii veniturilor din exporturile de energie și al aprecierii rublei.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.