China „anexează“ teritorii disputate cu Rusia și India şi provoacă reacţia New Delhi

31 Aug. 2023, 08:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Aug. 2023, 08:07 // Actual //  bani.md

Noi hărți geografice au fost aprobate oficial în China. Pe aceste hărți o parte a teritoriului Federației Ruse și Indiei este trecut ca fiind parte din Republica Populară Chineză.

În noua ediție a hărților geografice pentru 2023, site-ul de stat chinez „Serviciul Cartografic de Hărți Standard” a marcat Marea Insula Ussuri ca un teritoriu complet chinezesc. Canalele de propagandă rusești nu au ratat acest fapt. În special, RBC scrie că Marea Insula Ussuri „a rămas un teritoriu disputat al Rusiei și al Republicii Populare Chineze în ultimii 100 de ani”.

„În 2008, țările au încheiat un acord, împărțind insula în jumătate, dar acest lucru nu este indicat pe noile hărți din China”, subliniază articolul. Google Maps arată acum această zonă, ca parte a Federației Ruse (Khabarovsk Krai). Guvernul chinez consideră că o parte din teritoriile Federației Ruse au fost date Rusiei în mod ilegal. Vorbim de terenuri cu o suprafață totală de peste un milion de kilometri pătrați, care au aparținut Chinei până la dinastia Qing (1636-1912), dar au devenit parte a Federației Ruse în timpul Rusiei țariste.

Marea Insulă Ussuri este o insulă fluvială situată la confluența râurilor Ussuri și Amur, în imediata apropiere a orașului rus Habarovsk. Insula este situată lângă insula chineză Yinlong (Tarabarov) și alte câteva zeci de insulițe mici.

Pe lângă Marea Insula Ussuri, China a marcat ca teritoriu al său statul indian Arunachal Pradesh și regiunea de graniță Aksai.

India protestează

Ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, a calificat marţi drept „absurdă” publicarea de către China a unei hărţi a graniţelor sale în care „a anexat” mai multe teritorii în litigiu între cele două ţări. Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

„China a publicat şi în trecut hărţi de acest tip în care a revendicat teritorii care nu îi aparţineau. Publicarea unei hărţi nu înseamnă nimic”, a spus ministrul indian în cadrul unui forum organizat de postul indian NDTV. „Ne este foarte clar care ne sunt teritoriile. A face afirmaţii absurde nu transformă teritoriile altor popoare în propriile tale teritorii”, a adăugat el.

Comentariul ministrului indian intervine la o zi după ce China a publicat oficial versiunea actualizată a hărţii ţării şi a folosit-o pe site-uri guvernamentale precum Ministerul Resurselor Naturale, a informat pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter) oficiosul chinez Global Times.

Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

În acest sens, India a transmis „părţii chineze un protest puternic pe canale diplomatice faţă de aşa-numita „hartă standard a Chinei din 2023, care revendică teritoriul Indiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE indian într-un comunicat, Arindam Bagchi.

„Respingem aceste revendicări, deoarece nu au fundament. Asemenea măsuri ale Chinei nu fac decât să complice soluţionarea problemei frontaliere”, a apreciat oficialul indian.

Suveranitatea Arunachal Pradesh a fost revendicată de India şi China practic încă de la crearea statului indian în 1947, în timp ce ambele ţări au o dispută istorică asupra altor regiuni din Himalaya, precum Aksai Chin administrată de Beijing şi revendicată de India.

Relaţiile bilaterale dintre cele două ţări cele mai populate ale lumii se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, în ciuda comentariilor de ambele părţi în căutarea normalităţii şi a numeroaselor runde de convorbiri militare pentru a reduce tensiunea de-a lungul graniţei.

În acest sens, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, au convenit săptămâna trecută să intensifice negocierile pentru a grăbi retragerea şi detensionarea în zonă în cadrul unei conversaţii în marginea celui de-al XV-lea summit al şefilor de stat şi de guvern din BRICS, care a avut loc în Africa de Sud.
Relaţiile bilaterale au fost grav afectate după o ciocnire frontalieră în Valea Galwan, în iunie 2020, în vestul Himalaya, cea mai gravă din ultimii 45 de ani între cele două puteri nucleare, în care cel puţin 20 de soldaţi indieni au fost ucişi şi 76 de răniţi, în timp ce Beijingul a recunoscut patru morţi şi un rănit grav.

Ultima dintre aceste ciocniri la graniţă a avut loc în aprilie, când China a redenumit unilateral 11 locuri din regiunea Arunachal Pradesh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Apr. 2025, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Apr. 2025, 12:10 // Actual //  Ursu Victor

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ