China „anexează“ teritorii disputate cu Rusia și India şi provoacă reacţia New Delhi

31 Aug. 2023, 08:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Aug. 2023, 08:07 // Actual //  bani.md

Noi hărți geografice au fost aprobate oficial în China. Pe aceste hărți o parte a teritoriului Federației Ruse și Indiei este trecut ca fiind parte din Republica Populară Chineză.

În noua ediție a hărților geografice pentru 2023, site-ul de stat chinez „Serviciul Cartografic de Hărți Standard” a marcat Marea Insula Ussuri ca un teritoriu complet chinezesc. Canalele de propagandă rusești nu au ratat acest fapt. În special, RBC scrie că Marea Insula Ussuri „a rămas un teritoriu disputat al Rusiei și al Republicii Populare Chineze în ultimii 100 de ani”.

„În 2008, țările au încheiat un acord, împărțind insula în jumătate, dar acest lucru nu este indicat pe noile hărți din China”, subliniază articolul. Google Maps arată acum această zonă, ca parte a Federației Ruse (Khabarovsk Krai). Guvernul chinez consideră că o parte din teritoriile Federației Ruse au fost date Rusiei în mod ilegal. Vorbim de terenuri cu o suprafață totală de peste un milion de kilometri pătrați, care au aparținut Chinei până la dinastia Qing (1636-1912), dar au devenit parte a Federației Ruse în timpul Rusiei țariste.

Marea Insulă Ussuri este o insulă fluvială situată la confluența râurilor Ussuri și Amur, în imediata apropiere a orașului rus Habarovsk. Insula este situată lângă insula chineză Yinlong (Tarabarov) și alte câteva zeci de insulițe mici.

Pe lângă Marea Insula Ussuri, China a marcat ca teritoriu al său statul indian Arunachal Pradesh și regiunea de graniță Aksai.

India protestează

Ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, a calificat marţi drept „absurdă” publicarea de către China a unei hărţi a graniţelor sale în care „a anexat” mai multe teritorii în litigiu între cele două ţări. Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

„China a publicat şi în trecut hărţi de acest tip în care a revendicat teritorii care nu îi aparţineau. Publicarea unei hărţi nu înseamnă nimic”, a spus ministrul indian în cadrul unui forum organizat de postul indian NDTV. „Ne este foarte clar care ne sunt teritoriile. A face afirmaţii absurde nu transformă teritoriile altor popoare în propriile tale teritorii”, a adăugat el.

Comentariul ministrului indian intervine la o zi după ce China a publicat oficial versiunea actualizată a hărţii ţării şi a folosit-o pe site-uri guvernamentale precum Ministerul Resurselor Naturale, a informat pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter) oficiosul chinez Global Times.

Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

În acest sens, India a transmis „părţii chineze un protest puternic pe canale diplomatice faţă de aşa-numita „hartă standard a Chinei din 2023, care revendică teritoriul Indiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE indian într-un comunicat, Arindam Bagchi.

„Respingem aceste revendicări, deoarece nu au fundament. Asemenea măsuri ale Chinei nu fac decât să complice soluţionarea problemei frontaliere”, a apreciat oficialul indian.

Suveranitatea Arunachal Pradesh a fost revendicată de India şi China practic încă de la crearea statului indian în 1947, în timp ce ambele ţări au o dispută istorică asupra altor regiuni din Himalaya, precum Aksai Chin administrată de Beijing şi revendicată de India.

Relaţiile bilaterale dintre cele două ţări cele mai populate ale lumii se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, în ciuda comentariilor de ambele părţi în căutarea normalităţii şi a numeroaselor runde de convorbiri militare pentru a reduce tensiunea de-a lungul graniţei.

În acest sens, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, au convenit săptămâna trecută să intensifice negocierile pentru a grăbi retragerea şi detensionarea în zonă în cadrul unei conversaţii în marginea celui de-al XV-lea summit al şefilor de stat şi de guvern din BRICS, care a avut loc în Africa de Sud.
Relaţiile bilaterale au fost grav afectate după o ciocnire frontalieră în Valea Galwan, în iunie 2020, în vestul Himalaya, cea mai gravă din ultimii 45 de ani între cele două puteri nucleare, în care cel puţin 20 de soldaţi indieni au fost ucişi şi 76 de răniţi, în timp ce Beijingul a recunoscut patru morţi şi un rănit grav.

Ultima dintre aceste ciocniri la graniţă a avut loc în aprilie, când China a redenumit unilateral 11 locuri din regiunea Arunachal Pradesh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!