China „anexează“ teritorii disputate cu Rusia și India şi provoacă reacţia New Delhi

31 Aug. 2023, 08:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Aug. 2023, 08:07 // Actual //  bani.md

Noi hărți geografice au fost aprobate oficial în China. Pe aceste hărți o parte a teritoriului Federației Ruse și Indiei este trecut ca fiind parte din Republica Populară Chineză.

În noua ediție a hărților geografice pentru 2023, site-ul de stat chinez „Serviciul Cartografic de Hărți Standard” a marcat Marea Insula Ussuri ca un teritoriu complet chinezesc. Canalele de propagandă rusești nu au ratat acest fapt. În special, RBC scrie că Marea Insula Ussuri „a rămas un teritoriu disputat al Rusiei și al Republicii Populare Chineze în ultimii 100 de ani”.

„În 2008, țările au încheiat un acord, împărțind insula în jumătate, dar acest lucru nu este indicat pe noile hărți din China”, subliniază articolul. Google Maps arată acum această zonă, ca parte a Federației Ruse (Khabarovsk Krai). Guvernul chinez consideră că o parte din teritoriile Federației Ruse au fost date Rusiei în mod ilegal. Vorbim de terenuri cu o suprafață totală de peste un milion de kilometri pătrați, care au aparținut Chinei până la dinastia Qing (1636-1912), dar au devenit parte a Federației Ruse în timpul Rusiei țariste.

Marea Insulă Ussuri este o insulă fluvială situată la confluența râurilor Ussuri și Amur, în imediata apropiere a orașului rus Habarovsk. Insula este situată lângă insula chineză Yinlong (Tarabarov) și alte câteva zeci de insulițe mici.

Pe lângă Marea Insula Ussuri, China a marcat ca teritoriu al său statul indian Arunachal Pradesh și regiunea de graniță Aksai.

India protestează

Ministrul de Externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, a calificat marţi drept „absurdă” publicarea de către China a unei hărţi a graniţelor sale în care „a anexat” mai multe teritorii în litigiu între cele două ţări. Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

„China a publicat şi în trecut hărţi de acest tip în care a revendicat teritorii care nu îi aparţineau. Publicarea unei hărţi nu înseamnă nimic”, a spus ministrul indian în cadrul unui forum organizat de postul indian NDTV. „Ne este foarte clar care ne sunt teritoriile. A face afirmaţii absurde nu transformă teritoriile altor popoare în propriile tale teritorii”, a adăugat el.

Comentariul ministrului indian intervine la o zi după ce China a publicat oficial versiunea actualizată a hărţii ţării şi a folosit-o pe site-uri guvernamentale precum Ministerul Resurselor Naturale, a informat pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter) oficiosul chinez Global Times.

Această hartă includea ca parte a Chinei un teritoriu administrat de India, Arunachal Pradesh, în nord-estul ţării.

În acest sens, India a transmis „părţii chineze un protest puternic pe canale diplomatice faţă de aşa-numita „hartă standard a Chinei din 2023, care revendică teritoriul Indiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE indian într-un comunicat, Arindam Bagchi.

„Respingem aceste revendicări, deoarece nu au fundament. Asemenea măsuri ale Chinei nu fac decât să complice soluţionarea problemei frontaliere”, a apreciat oficialul indian.

Suveranitatea Arunachal Pradesh a fost revendicată de India şi China practic încă de la crearea statului indian în 1947, în timp ce ambele ţări au o dispută istorică asupra altor regiuni din Himalaya, precum Aksai Chin administrată de Beijing şi revendicată de India.

Relaţiile bilaterale dintre cele două ţări cele mai populate ale lumii se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, în ciuda comentariilor de ambele părţi în căutarea normalităţii şi a numeroaselor runde de convorbiri militare pentru a reduce tensiunea de-a lungul graniţei.

În acest sens, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, au convenit săptămâna trecută să intensifice negocierile pentru a grăbi retragerea şi detensionarea în zonă în cadrul unei conversaţii în marginea celui de-al XV-lea summit al şefilor de stat şi de guvern din BRICS, care a avut loc în Africa de Sud.
Relaţiile bilaterale au fost grav afectate după o ciocnire frontalieră în Valea Galwan, în iunie 2020, în vestul Himalaya, cea mai gravă din ultimii 45 de ani între cele două puteri nucleare, în care cel puţin 20 de soldaţi indieni au fost ucişi şi 76 de răniţi, în timp ce Beijingul a recunoscut patru morţi şi un rănit grav.

Ultima dintre aceste ciocniri la graniţă a avut loc în aprilie, când China a redenumit unilateral 11 locuri din regiunea Arunachal Pradesh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.