În plină criză a energiei, Republica Moldova, dependentă de gazele naturale ruseşti, a anunţat un nou contract, pe cinci ani, cu gigantul rus Gazprom în pofida eforturilor oficialilor europeni de a o convinge că ar trebui să evite semnarea unui nou contract cu Moscova şi să se bazeze în schimb pe livrări din partea companiilor europene. Trebuie să ne gândim la accesibilitate, a subliniat premierul ţării, Natalia Gavriliţa. Totuşi, contractul Moldovei se întinde pe o perioadă mult mai mică de timp decât cel pe 15 ani încheiat în septembrie de Ungaria cu Gazprom. Budapesta va avea posibilitatea să modifice cantităţile cumpărate abia peste 10 ani.

Premierul Natalia Gavriliţa a declarat anterior că dacă ţara sa nu ajunge la un acord cu Gazprom, va fi nevoită să plătească aproximativ 800 milioane de euro pe următoarele cinci luni pe importuri alternative.

Astfel, ar fi necesară o susţinere suplimentară din partea Bruxelles-ului. Săptămâna trecută, UE a promis Moldovei un grant de 60 milioane de euro. „Suntem recunoscători pentru susţinerea UE. Nu există soluţii facile în acest caz. Am fost deschişi la a rămâne un partener al Gazprom. Trebuie să ne gândim la accesibilitate“, a adăugat aceasta.

Pe de altă parte, Republica Moldova caută investiţii din partea Chinei. Ambasada ţării în Beijng a prezentat recent 20 de proiecte cu o valoare de 1 miliard de euro de pe plan local pentru potenţiale investiţii chineze.

Ambasadorul Moldovei în Beijing Dumitru Braghiş a promovat Moldova ca fiind un loc cu un sistem fiscal favorabil şi cu zone economice libere, zone industriale şi parcuri IT. Economiștii sugerează însă că ceea ce atrage companiile chineze este slăbiciunea sistemului de reglementare şi gradul ridicat de corupţie.

Proiectele sunt din medicină, farmacie, industrie, IT, comerț electronic, panificație, transport, viticultură, agricultură și servicii de reparație auto, iar printre companiile interesate de oportunități de investiții din Moldova se numără Great Wall Motors, China Overseas Economic Cooperation Corporation, Huawei și China-Europe Association for Technical and Economic Cooperation.

În ultimii ani, China a încercat să construiască drumuri în Moldova ca parte a iniţiativei noului drum al mătăsii, menită să conecteze vasa sa economie cu parteneri din Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

În martie 2019, presa chineză anunţa derularea negocierilor finale dintre autorităţile moldovene şi două companii chineze, China Hyway Group şi China Railway Group, pentru construirea a aproximativ 300 km de autostradă la un preţ de 400 mil. dolari.

În aprilie 2019, guvernul anterior condus de Pavel Filip a organizat un forum bilateral Moldova-China cu 12 dintre cele mai importante companii chineze şi 100 de companii moldovene.