Chișinăul, sufocat de mașini. Autoritățile s-au culcat pe-o ureche și ratează venituri de milioane de lei

Spațiul carosabil de lângă bordură reprezintă unul din bunurile municipiului Chișinău pe care autoritățile locale încă nu-l exploatează pentru binele tuturor locuitorii capitalei Republicii Moldova. În spațiul public de multe ori s-a discutat despre faptul că nu există parcări cu plată pentru că nu permite legea sau nu există regulament.

Astfel, este necesar de intervenit pe cadrul legal. Dar, efortul cel mai mare pentru implementarea parcărilor nu constă în ajustarea cadrului legal, ci în schimbarea paradigmei de dezvoltare și abandonarea practicii de a asigura parcări „gratuite” achitate din bugetul public de toți cetățenii, inclusiv de acei care nici nu au automobile. De exemplu, pentru amenajarea parcării publice de lângă Parcul Dendrariu au fost planificate 3.8 milioane lei pentru 170 de locuri (22,143 lei per loc de parcare). Principalele cauze identificate pentru tergiversarea implementării parcărilor cu plată din Chișinău: preferința disproporționată a autorităților locale în favoarea parcărilor gratuite, inactivitatea direcției generale transport public și căi de comunicație și conlucrarea defectuoasă și limitată cu autoritățile centrale”, constată Stanislav Ghilețchi, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Viteza redusă a realizării precondițiilor necesare nu face altceva decât să amâne implementarea acestui proiect determinant pentru diminuarea haosului din traficul din Chișinău și dezvoltarea mai sustenabilă a acestuia.

Potrivit autorului, autoritățile locale de mai multe ori au enunțat despre insuficiența resurselor financiare la nivel local pentru realizarea proiectelor de dezvoltare care ar crește calitatea vieții pentru cetățeni. În aceste condiții, activitățile destul de timide ale primăriei Chișinău pentru introducerea parcărilor cu plată nu sunt justificate. De exemplu, în 2020, autoritățile locale din Țările de Jos (Olanda) au colectat peste EUR 1 miliard din taxa pentru parcare. Venitul din parcarea cu plată reprezintă 9.5% din toate impozitele și taxele colectate la nivel local. Municipiul Chișinău, pe lângă faptul că ratează venituri semnificative, alocă anual din bugetul municipal 10 milioane lei pentru proiectarea și amenajarea parcărilor gratuite.

Practica parcărilor gratuite în zona centrală a municipiului Chișinău trebuie eliminată. Deși apetitul factorilor de decizie pentru implementarea parcărilor cu plată ar putea fi redus, totuși în anul 2021, autoritățile locale au reușit să majoreze impozitul pe bunurilor imobiliare și să introducă o taxă nouă privind salubrizarea. Prin urmare, atunci când există justificare și sunt prezentate rezultate palpabile ca urmare a creșterii taxelor, există un accept din partea locuitorilor. În al doilea rând, este necesară efectuarea unei inventarieri a tuturor străzilor din Chișinău, dar în mod special a zonei centrale”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Autorul analizei vine și cu soluții pentru soluționarea parcărilor gratuite din Chișinău.

Este vorba de schimbarea paradigmei de dezvoltare și amenajare a străzilor din Chișinău, Transparentizarea costurilor pentru construcția și amenajarea parcărilor ,inventarierea tuturor străzilor din Chișinău, punând un accent deosebit pe zona centrală, elaborarea schemelor de transport pentru organizarea circulației rutiere, introducerea treptată a parcării cu plată și implementarea soluțiilor digitale pentru colectarea de date relevante pentru dezvoltarea politicilor publice în domeniul transportului.

#autorități #parcari #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, susține că asupra platformei de mesagerie ar putea fi declanșată o campanie coordonată de discreditare, orchestrată prin intermediul presei și al rețelelor sociale. Într-o postare publicată pe canalul său oficial, Durov a prezentat mai multe exemple recente care, în opinia sa, indică o tentativă organizată de a submina încrederea publicului în Telegram.

Primul caz menționat este o știre falsă privind presupusa retragere a Telegram de pe piața rusă. Durov explică faptul că informația a apărut inițial într-o publicație satirică, dar ulterior a fost preluată de canale „serioase” fără a menționa contextul umoristic. „A trebuit chiar să adăugăm etichete de dezmințire sub aceste postări”, a spus el.

Un alt exemplu invocat este controversa legată de presupusa blocare a unor canale OSINT (de informații din surse deschise) din motive politice. Potrivit lui Durov, aceste canale au fost suspendate temporar de algoritmi automați pentru publicarea de date cu caracter personal, dar au fost deblocate rapid. Totuși, unele publicații au continuat să relateze subiectul fără a preciza acest lucru.

Al treilea caz este legat de un „pseudo-investigație” despre presupuse vulnerabilități ale IP-urilor folosite de Telegram. „Deși mai mulți experți independenți au demontat complet afirmațiile tehnice, demontările nu au primit nici pe departe aceeași atenție mediatică”, a subliniat Durov.

În concluzie, el a reiterat că Telegram luptă de peste 12 ani pentru confidențialitatea utilizatorilor și accesul liber la informație – motive pentru care ar deveni adesea ținta unor presiuni mediatice. „Este posibil să nu avem de-a face cu simple greșeli jurnalistice, ci cu o campanie de discreditare bine pusă la punct. Fiți vigilenți!”, a avertizat fondatorul.

Declarațiile lui Durov vin pe fundalul intensificării discuțiilor din Rusia privind controlul mai strict asupra aplicațiilor de mesagerie. Președintele Comisiei pentru politică informațională din Duma de Stat, Serghei Boiațki, a declarat recent că Telegram și WhatsApp ar putea intra sub incidența unor sancțiuni mai dure din cauza refuzului de a localiza datele utilizatorilor și de a elimina conținutul interzis de legislația rusă. Măsurile ar urma să fie aplicate după lansarea unei platforme digitale interne.