Ciment ieftin pentru Polonia, taxe de 94% pentru Moldova: Ucraina joacă dur pe piața europeană

01 Iun. 2025, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2025, 09:41 // Actual //  Ursu Victor

Industria cimentului din Europa trage un semnal de alarmă: piața este sufocată de importurile ieftine din afara Uniunii Europene, în timp ce producția internă este afectată de costurile mari cu energia, taxele pe emisiile de carbon și reglementările de mediu stricte. Polonia, unul dintre cei mai mari producători de ciment din UE, cere înjumătățirea importurilor din Ucraina, pe fondul unei creșteri explozive a livrărilor din această țară – aproape 3.000% în ultimii cinci ani.

România se confruntă și ea cu o problemă similară: importurile de ciment au crescut de aproape cinci ori între 2015 și 2023, în timp ce producția internă a stagnat, potrivit datelor Eurostat. În Ungaria, importurile aproape s-au dublat, iar în Polonia, deși au crescut mai puțin decât în România, ele au devenit o amenințare serioasă pentru industria locală, care susține peste 28.000 de locuri de muncă.

Datele arată că 36% din importurile de ciment ale UE vin din Turcia, 19% din Algeria, 12,6% din Ucraina, 4,4% din Egipt și 4% din Maroc. Polonia, al treilea producător de ciment din UE, a lansat o ofensivă politică pentru a obține impunerea unor limite anuale la importurile din Ucraina, ca parte a acordului comercial cu această țară. „Trebuie să ne protejăm industria, altfel riscăm să pierdem o capacitate strategică esențială în contextul actual, marcat de reînarmare, infrastructură defensivă și proiecte de amploare”, a avertizat europarlamentarul Krzysztof Hetman.

Producătorii europeni acuză că sunt puși în dificultate de concurența neloială a cimentului din afara UE, care nu este supus taxelor pe emisiile de carbon sau altor restricții de mediu. În timp ce giganții industriali din Spania, Germania, Grecia și Slovacia domină exporturile de ciment în UE, România rămâne una dintre țările cele mai expuse la invazia cimentului ieftin din afara blocului comunitar – în special din Turcia.

Pe fondul apropierii turului doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, industria cimentului își face tot mai auzită vocea, cerând măsuri urgente. Situația amintește de valul de proteste din 2023 al fermierilor polonezi, români și slovaci împotriva importurilor agricole ieftine din Ucraina.

În paralel, Ungaria a declarat un „război al cimentului” împotriva marilor producători străini, adoptând o legislație controversată care permite guvernului să reglementeze prețurile, producția și distribuția, ba chiar să limiteze exporturile. În timp ce Europa se luptă cu propriile reguli stricte, Ucraina a decis recent prelungirea cu cinci ani a tarifelor anti-dumping pentru importurile de ciment din Moldova și Belarus – până la 94%, respectiv 57%.

Industria europeană a cimentului cere acum acțiuni ferme pentru protejarea pieței interne, avertizând că, fără măsuri rapide, riscă să fie distrusă de un val de importuri ieftine care erodează competitivitatea și amenință locurile de muncă din sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!