Cine este candidatul PACE cu cea mai scumpă mașină? Unii lideri au locuințe, însă nu au automobile

02 Iul. 2021, 06:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Iul. 2021, 06:27 // Actual //  MD Bani

Cu automobile fabricate până în anul 2016 sau cu „garajele goale”. Vorbim despre mașinile pe care le au în proprietate primii cinci candidați din partea Partidului Politic „Partidul Acasă Construim Europa” care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova, scrie Realitatea.md.

În timp ce unii „se laudă” cu mașini la prețuri de second-hand, alții cel mai probabil „preferă transportul public”. Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Alexandru Grumeza

Bine cunoscutul medic neurolog Alexandru Grumeza, președintele federației de armwrestling și cap de listă a candidaților pentru funcția de deputat din partea PACE, care indică că a ridicat de la Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, în perioada ianuarie 2019 – decembrie 2020, 450 000 de lei, se plimbă în prezent cu un Volvo XC 90.

Vehiculul a fost fabricat în 2009, iar Grumeza l-ar fi cumpărat în 2013 la un preț de 20 000 de euro.

Cel puțin asta indică aspirantul la un fotoliu de deputat în declarația sa de avere și interese la CEC.

Potrivit ofertelor de pe piața auto, un astfel de automobil ajunge să coste în prezent peste 15 000 de euro.

Denis Roșca

Între timp, mai în glumă mai în serios, însă Denis Roșca, doctorand în economie și co-fondator PACE, are în proprietate un automobil fabricat în 2005.

Este vorba de o Toyota Avensis, pe care ar f cumpărat-o în 2016 cu doar 30 000 de lei, echivalentul a circa 1 400 de euro.

Roșca indică cifra în declarația sa de avere și interese.

Am dat un search pe un site de anunțuri cu vânzare de mașini din Moldova unde am constatat că, în prezent, pentru un astfel de autoturism trebuie să scoți din buzunar cel puțin 5 000 de euro.

Nadejda Tatarciuc

Mai puțin bine prost trăiește însă colega lor de partid, Nadejda Tatarciuc, care pe lânga funcția de secretar al PACE, mai e și administrator al unui magazin de haine din Capitală.

Aceasta nu indică nimic în compartimentul bunuri mobile în țară sau în străinătate, semn că nu deține o mașină, la fel cum nu declară nimic nici despre apartenența vreunui apartament sau cont bancar.

Ion Straciuc

Unul dintre cei mai activi membri ai partidului PACE din Bălți, istoric de profesie, Ion Straciuc „iubește și el transportul public”. Cel puțin asta reiese din declarația sa de avere prezentată la CEC.

La fel, în perioada anilor 2019 – 2020, Straciuc nu indică nici un venit, semn că „s-ar hrăni cu aer”.

Anterior, Straciuc a fost surprins, în mai multe intervenții live pe Facebook la Bălți, cu o mașină Dacia Logan pe care era imprimat logo-ul Partidului Acasă Construim Europa.

Gheorghe Cavcaliuc

Fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, în prezent președinte al Partidului PACE, Gheorghe Cavcaliuc, care e și candidat la funcția de deputat se plimbă cu un Mercedes.

Automobilul a fost fabricat în 2016 și procurat în 2017, iar valoarea indicată de Cavcaliuc în declarația depusă la CEC este de zero lei.

Anterior, Cavcaliuc declara că automobilul era dat în folosință de către o persoană terță.

Ce alte bunuri mai indică Cavcaliuc în declarația de avere aflați AICI.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!