Cine vrea să cumpere Lukoil

Vânzarea activelor Lukoil din România s-ar putea dovedi o operațiune complicată, notează Profit.ro, într-un context în care marile companii occidentale au părăsit regiunea, iar statul român trebuie să-și dea acordul pentru orice tranzacție de acest tip.

Grupul rus deține două active majore în România – rafinăria Petrotel din Ploiești și rețeaua de 320 de stații Lukoil –, ambele sub umbrela companiei elvețiene de trading Litasco. Rafinăria are o capacitate de procesare de 2,5 milioane tone anual și 4.000 de angajați, însă profitabilitatea este modestă: pierderi de 442 milioane lei în 2020 și 483 milioane lei în 2022, urmate de profituri mici în 2021 și 2023.

Rețeaua de distribuție stă ceva mai bine, deși în 2024 a înregistrat o pierdere de 145 milioane lei, după șase ani consecutivi de profit. Din acest motiv, analiștii consideră că activele din retail ar putea atrage mai ușor cumpărători decât rafinăria.

Printre potențialii interesați ar putea figura Socar (Azerbaidjan), PKN Orlen (Polonia) sau cumpărătorii rafinăriei Lukoil din Burgas (Bulgaria), care este și ea scoasă la vânzare. În schimb, un eventual interes al grupului MOL pare sortit eșecului, având în vedere tensiunile politice și economice româno-maghiare și opoziția statului român față de o eventuală preluare a unor active strategice de către companii din Ungaria.

În ceea ce privește Petrotel, obstacolele sunt semnificative: rafinăria nu are ieșire la mare, concurează cu Petromidia (KMG) și Petrobrazi (OMV Petrom), iar piața este deja saturată. „E dificil de spus de ce ar cumpăra cineva Petrotel, când și rafinăria Lukoil de la Burgas este de vânzare”, notează analiza.

O soluție ar putea fi formarea unui consorțiu între un trader de petrol și o companie mai mică sau chiar preluarea de către statul român, după modelul aplicat în Germania pentru activele Rosneft. Totuși, deficitul bugetar face improbabilă o astfel de mișcare.

Lukoil a transmis că, „dacă va fi necesar”, va cere prelungirea licenței OFAC (Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din SUA), pentru a asigura continuitatea operațiunilor internaționale.

Astfel, soarta activelor Lukoil din România depinde nu doar de economie, ci și de geopolitică – între interesele statelor producătoare, reticența Occidentului și constrângerile bugetare de la București.

În Republica Moldova, Lukoil operează cu 3 baze petroliere un terminal de gaz, precum şi 106 de staţii de alimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comoanie vinzare #Lukoil #active #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.