Cine vrea să cumpere Lukoil

Vânzarea activelor Lukoil din România s-ar putea dovedi o operațiune complicată, notează Profit.ro, într-un context în care marile companii occidentale au părăsit regiunea, iar statul român trebuie să-și dea acordul pentru orice tranzacție de acest tip.

Grupul rus deține două active majore în România – rafinăria Petrotel din Ploiești și rețeaua de 320 de stații Lukoil –, ambele sub umbrela companiei elvețiene de trading Litasco. Rafinăria are o capacitate de procesare de 2,5 milioane tone anual și 4.000 de angajați, însă profitabilitatea este modestă: pierderi de 442 milioane lei în 2020 și 483 milioane lei în 2022, urmate de profituri mici în 2021 și 2023.

Rețeaua de distribuție stă ceva mai bine, deși în 2024 a înregistrat o pierdere de 145 milioane lei, după șase ani consecutivi de profit. Din acest motiv, analiștii consideră că activele din retail ar putea atrage mai ușor cumpărători decât rafinăria.

Printre potențialii interesați ar putea figura Socar (Azerbaidjan), PKN Orlen (Polonia) sau cumpărătorii rafinăriei Lukoil din Burgas (Bulgaria), care este și ea scoasă la vânzare. În schimb, un eventual interes al grupului MOL pare sortit eșecului, având în vedere tensiunile politice și economice româno-maghiare și opoziția statului român față de o eventuală preluare a unor active strategice de către companii din Ungaria.

În ceea ce privește Petrotel, obstacolele sunt semnificative: rafinăria nu are ieșire la mare, concurează cu Petromidia (KMG) și Petrobrazi (OMV Petrom), iar piața este deja saturată. „E dificil de spus de ce ar cumpăra cineva Petrotel, când și rafinăria Lukoil de la Burgas este de vânzare”, notează analiza.

O soluție ar putea fi formarea unui consorțiu între un trader de petrol și o companie mai mică sau chiar preluarea de către statul român, după modelul aplicat în Germania pentru activele Rosneft. Totuși, deficitul bugetar face improbabilă o astfel de mișcare.

Lukoil a transmis că, „dacă va fi necesar”, va cere prelungirea licenței OFAC (Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din SUA), pentru a asigura continuitatea operațiunilor internaționale.

Astfel, soarta activelor Lukoil din România depinde nu doar de economie, ci și de geopolitică – între interesele statelor producătoare, reticența Occidentului și constrângerile bugetare de la București.

În Republica Moldova, Lukoil operează cu 3 baze petroliere un terminal de gaz, precum şi 106 de staţii de alimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comoanie vinzare #Lukoil #active #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială