50% din motorină și 30% din benzină – în aer! Moldova, forțată să caute furnizori noi după sancțiunile SUA

Republica Moldova analizează posibile alternative la compania rusă Lukoil, după ce Statele Unite au impus sancțiuni severe împotriva giganților energetici Lukoil și Rosneft, în cadrul unui nou pachet menit să limiteze finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Directorul Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Eugen Carpov, a avut o întrevedere cu reprezentanții Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău, pentru a discuta scenariile de stabilizare a pieței carburanților și identificarea unor surse alternative de aprovizionare.

„Am analizat structura logistică a pieței produselor petroliere din Republica Moldova, infrastructura existentă de import și distribuție, precum și principalele surse regionale de aprovizionare. Este important să evaluăm impactul sancțiunilor asupra pieței interne și să identificăm din timp soluții pentru continuitatea aprovizionării”, a declarat Eugen Carpov, potrivit comunicatului ANRE.

Reprezentanții părților au discutat și despre rolul autorităților americane în asigurarea stabilității energetice regionale, inclusiv prin sprijin logistic și diplomatic pentru diversificarea surselor de combustibil destinate Moldovei.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața locală a carburanților, cu o cotă de 50% la importurile de motorină și 32% la benzină, fiind și singurul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, urmată de Rompetrol (9,7 miliarde) și Petrom (3 miliarde).

Decizia Lukoil de a-și vinde toate activele internaționale vine în contextul sancțiunilor impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care au afectat operațiunile globale ale companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul a aprobat Programul național de infrastructură feroviară pentru anii 2026–2030, care prevede reparația liniilor de cale ferată, modernizarea sistemelor de semnalizare și creșterea vitezei trenurilor. Totodată, au fost aprobate contractele pentru administrarea infrastructurii feroviare în perioada 2026–2030 și pentru serviciile publice de transport feroviar de călători în anii 2026–2027.

Pentru implementarea programului, Planul de acțiuni prevede cheltuieli de 229,8 milioane de lei în 2026, 542,6 milioane de lei în 2027, 511,6 milioane de lei în 2028, 509,8 milioane de lei în 2029 și 475 de milioane de lei în 2030. Finanțarea urmează să fie asigurată în limita alocațiilor aprobate anual în bugetul de stat.

Programul pornește de la o rețea de 1 127 de kilometri, dintre care 359,9 kilometri necesită reparații capitale, iar 256,1 kilometri – reparații medii. Astfel, aproximativ 54% din liniile curente au nevoie de intervenții. Pe 584,48 kilometri sunt instituite 216 restricții de viteză, trenurile circulând în unele sectoare cu maximum 25 km/h. Ponderea traverselor defecte ajunge la 90%, iar 80–90% dintre unele sisteme și instalații de semnalizare și alimentare cu energie electrică au depășit durata normativă de exploatare.

Ținta programului este ca viteza minimă admisă pe rețea să ajungă la cel puțin 80 km/h. Autoritățile estimează o creștere medie de cel puțin 40% a vitezelor maxime admise pe magistrale, iar modernizarea gestionării traficului ar putea aduce încă peste 20% la vitezele comerciale. Pentru trenurile de călători, viteza tehnică asigurată este prevăzută să crească de la 34 km/h în 2026 la 62 km/h în 2030, iar predictibilitatea trenurilor de la 75% la 99%.

Lucrările vor include înlocuirea șinelor și traverselor, refacerea terasamentelor și a prismei de balast, reparația podurilor și podețelor, modernizarea trecerilor la nivel, a sistemelor de semnalizare și comunicații și introducerea unor tehnologii moderne de diagnosticare. Este prevăzută și reconstrucția singurului tunel feroviar din Republica Moldova, de pe sectorul Mateuți.

Programul include și proiecte pentru conectarea mai bună a Moldovei cu România, Ucraina și rețelele europene. Sunt vizate coridoarele Cantemir–Basarabeasca, Ungheni–Chișinău–Căinari și Vălcineț–Ocnița–Bălți–Ungheni, electrificarea sectorului Ungheni (România)–Ungheni (Moldova) și legătura feroviară dintre stația Revaca și Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău. Este prevăzută și modernizarea accesului feroviar către Portul de Stat Giurgiulești.

În paralel, autoritățile prevăd digitalizarea administrării infrastructurii, inclusiv o platformă unică pentru monitorizarea stării căii ferate, planificarea lucrărilor și gestionarea circulației trenurilor.