Circa 200 de mii de moldoveni au primit medicamente compensate într-o lună: 632 de lei, costul mediu per pacient

Aproape 193 de mii de moldoveni au beneficiat, în luna martie, de medicamente și dispozitive medicale compensate, eliberate în baza rețetei electronice (eRețeta). Compania Națională de Asigurări în Medicină a transferat farmaciilor peste 121 de milioane de lei pentru produsele compensate oferite în această perioadă — cu circa 10 milioane de lei mai mult decât în martie anul trecut.

Cea mai mare parte a banilor, peste 113 milioane de lei, a fost direcționată pentru medicamente. În medie, fiecare beneficiar a primit tratamente și dispozitive compensate în valoare de aproximativ 632 de lei.

Cele mai multe fonduri au ajuns la pacienții cu boli cardiovasculare: peste 55 de milioane de lei pentru circa 136 de mii de persoane. Alte 38,5 milioane de lei au fost alocate pentru tratamentul bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, de care au beneficiat peste 78 de mii de oameni.

În același timp, cele mai costisitoare tratamente, raportate per pacient, au fost pentru afecțiunile pielii și ale țesutului subcutanat — în medie peste 1.259 de lei pentru fiecare caz.

De dispozitive medicale compensate, cum ar fi testele sau alte produse necesare tratamentului, au beneficiat peste 28 de mii de persoane, pentru care s-au cheltuit peste 8,4 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#martie #medicamente compensate #Farmacii #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.