Clasamentul „celor mai fericite țări” în 2024. Moldova, cu opt locuri mai jos decât anul trecut. Cine deschide topul

Republica Moldova se clasează pe locul 71 în topul celor mai fericite ţări din 143 de ţări. Anul trecut, ţara noastră se afla pe locul 63, potrivit Raportului Mondial al Fericirii. Finlanda este pe primul loc pentru al şaptelea an consecutiv.

Danemarca şi Islanda au ocupat din nou locurile doi şi trei, urmate de Suedia (locul patru). Norvegia s-a clasat pe locul şapte.

Statele Unite nici măcar nu au intrat în top 20 – prima dată când s-au clasat atât de prost de când a fost creat World Happiness Report, în 2012.

Cea mai fericită ţară din lume pentru persoanele sub 30 de ani este Lituania.

Potrivit raportului, bătrânii sunt acum semnificativ mai fericiţi decât tinerii în ţări precum Norvegia, Suedia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania. Este invers în Portugalia şi Grecia – unde tinerii sunt mai fericiţi decât bătrânii.

Au existat, de asemenea, date care arată că copiii sunt din ce în ce mai puţin fericiţi. „Punând cap la cap datele disponibile privind bunăstarea copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume, am documentat scăderi deconcertante mai ales în America de Nord şi Europa de Vest. Să ne gândim că, în unele părţi ale lumii, copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize de la jumătatea vieţii necesită măsuri politice imediate”, a declarat într-un comunicat profesorul Jan-Emmanuel De Neve, director al Centrului de cercetare a bunăstării de la Oxford, profesor de economie şi ştiinţe comportamentale la Saïd Business School şi unul dintre editorii Raportului mondial al fericirii.

La coada listei pentru 2024 se află Afganistanul, care – încă o dată – a fost desemnată cea mai nefericită ţară din lume. În completarea listei celor cinci ţări slab clasate se află Liban, Lesotho, Sierra Leone şi Congo.

Clasamentul se bazează pe şase factori – sprijin social, venituri, sănătate, libertate, generozitate şi absenţa corupţiei – folosind date din surse precum sondajul Gallup World Poll. Publicat în fiecare an în cinstea Zilei Internaţionale a Fericirii, la 20 martie, este un parteneriat între mai multe surse, inclusiv Reţeaua ONU pentru soluţii de dezvoltare durabilă, Gallup şi Centrul de cercetare Oxford Wellbeing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament #fericire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de vinuri străine în Rusia s-au prăbușit în primul trimestru al anului 2025, înregistrând o scădere dramatică de aproape 50%, potrivit unei analize realizate de „RIA Novosti” pe baza datelor statistice oficiale.

În perioada ianuarie–martie, valoarea totală a vinurilor importate în Rusia a fost de doar 119,6 milioane de dolari – de două ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă anterior scăderile afectau preponderent vinurile europene, acum declinul este generalizat și afectează toate sursele de aprovizionare.

Lovitura cea mai dură a fost resimțită de vinurile spaniole, ale căror livrări s-au prăbușit de la 10,9 milioane de dolari la doar 2,2 milioane de dolari, împingând Spania pe locul 9 și scoțând-o din rândul principalilor furnizori ai Rusiei.

Italia rămâne cel mai mare exportator de vin în Rusia, dar și aici cifrele s-au prăbușit: 32,4 milioane de dolari în primul trimestru, o scădere de aproape trei ori față de anul precedent. Livrările din Georgia au scăzut de 2,4 ori, ajungând la 27,6 milioane de dolari, iar cele din Letonia au scăzut cu 10%, la 25,4 milioane de dolari. Polonia ocupă locul patru în clasament, cu 9,8 milioane de dolari, înregistrând o scădere de 1,8 ori.

Vinurile portugheze au suferit un recul de aproape o treime, cu importuri de 6,2 milioane de dolari, dar au reușit să o înlocuiască pe Spania în topul principalilor furnizori. Alte țări care exportă vin în Rusia au raportat de asemenea scăderi: Chile – 5,2 milioane de dolari, Lituania – 3,8 milioane de dolari, Germania – 3,3 milioane de dolari, iar Franța – doar 0,7 milioane de dolari.

Această scădere abruptă reflectă dificultățile tot mai mari din comerțul internațional cu Rusia, pe fondul sancțiunilor economice și a reconfigurării fluxurilor comerciale globale.