Zile negre pentru americani! Majoritatea dintre ei nu au 1000 de dolari să-și acopere o cheltuială de urgență

19 Mart. 2024, 16:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
19 Mart. 2024, 16:54 // Bani și Afaceri //  bani.md

Majoritatea americanilor afirmă că nu își pot permite să acopere cheltuieli de urgență de 1.000 de dolari din economiile lor după turbulențele economice din ultimii ani, relatează CNBC.

Concluzia aparține unui nou raport al Bankrate, o firmă de consultanță financiară de la New York, care arată că doar 44% din americanii sondați în vederea întocmirii raportului au declarat că ar putea să apeleze la economii pentru a achita o cheltuială neprevăzută.

Restul de 56% au răspuns că ar fi nevoiți să apeleze la cardul de credit sau să se împrumute de la familie sau prieteni.

„Realitatea este că, din păcate, în esență suntem o națiune care trăiește de la un cec la altul”, a declarat pentru CNBC Mark Hamrick, unul dintre analiștii economici de la Bankrate.

„Suntem o societate bazată pe consum în care oamenii sunt implorați constant să își cheltuiască banii iar mesajul nu este la fel de puternic când vine vorba de economisirea banilor”, a adăugat el.

Analistul spune că este „remarcabil” că americanii nu își pot permite o asemenea cheltuială în condițiile actuale

Hamrick mai spune că turbulențele economice în succesiune rapidă din ultimii 5 ani, de la impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei la inflația ridicată, au produs un șoc pentru finanțele personale ale multor americani.

„Este chiar remarcabil că inclusiv în mediul actual, cu o rată scăzută a șomajului și o piață a muncii care a fost atât robustă, cât și rezilientă, în ultimii ani, încă avem acest procent remarcabil de mic de americani care ar putea achita o astfel de cheltuială de urgență” de 1.000 de dolari, a subliniat economistul.

Investitorul legendar Michael Burry avertiza încă din vara lui 2022 că americanii își consumă economiile într-un ritm alarmant, însă criza prognozată de acesta la momentul respectiv nu s-a materializat în condițiile în care locuitorii SUA au apelat la cardurile de credit pentru a se menține pe linia de plutire.

Un raport publicat în noiembrie anul trecut de economiștii de la Rezerva Federală a statului New York a că plățile făcute de americani cu ajutorul cărților de credit în trimestrul 3 al anului trecut au atins cel mai înalt nivel din 1999, când au început să fie colectate date legate de acest indicator.

Datoriile făcute de americani cu cardurile de credit au depășit un trilion de dolari anul trecut

Datele publicate de Fed New York arătau că între iulie și septembrie 2024 balanțele cărților de credit folosite de americani au crescut cu 48 de miliarde de dolari, datoria totală acumulată cu ajutorul acestora ajungând la nu mai puțin de 1,08 trilioane de dolari.

Deși inflația a început să scadă în SUA cu a doua jumătate a anului trecut, nivelul economiilor americanilor s-a prăbușit în timpul pandemiei. Mai exact, economiile personale din Statele Unite au scăzut între primăvara lui 2021 și vara lui 2022 de la 25% la 3,8% din PIB-ul american.

Deși bursa de la New York a înregistrat creșteri record anul trecut și economia SUA a sfidat toate așteptările privind intrarea în recesiune, înregistrând, dimpotrivă, o creștere robustă, majoritatea sondajelor de opinie arată că americanii sunt nemulțumiți de modul în care președintele Joe Biden a gestionat economia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Aug. 2026, 12:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 12:48 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea tarifelor Căii Ferate din Moldova pentru tranzitul mărfurilor ucrainene ar putea fi mai puțin atractivă decât sugerează procentul de 50% anunțat public. Economistul Iurie Rija arată într-o analiză că, raportată la tarifele aplicate efectiv anterior, reducerea medie este de 34,7%, iar avantajul obținut poate fi anulat complet în cazul unor întreruperi ale rutelor feroviare din Ucraina.

Din 12 august 2026, pentru rutele incluse în grila de tranzit este aplicat coeficientul K=0,50, fără o condiție minimă de volum, facilitatea este valabilă până la sfârșitul anului.

Rija explică însă că reducerea de 50% este valabilă atunci când noul coeficient este comparat cu tariful integral, K=1. În realitate, pe mai multe rute erau aplicate deja reduceri, coeficienții anteriori fiind cuprinși între 0,66 și 0,80. Din acest motiv, discountul efectiv mediu este de 34,7%, iar economia medie ajunge la 6,35 dolari pentru fiecare tonă transportată.

Diferențele sunt importante de la o rută la alta. Pe traseul Basarabeasca–Vălcineț, tariful scade de la 19,70 la 14,07 dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o reducere efectivă de 28,6%. Pe Vălcineț–Giurgiulești, economia ajunge la 10,10 dolari pe tonă, iar pe segmentul Giurgiulești–Basarabeasca tariful este într-adevăr redus la jumătate, de la 11,67 la 5,83 dolari pe tonă.

Economistul atrage atenția că reducerea tarifelor obligă CFM să transporte volume mai mari dacă vrea să-și păstreze aceleași venituri brute. Pe rutele unde coeficientul a coborât de la 0,70 la 0,50, volumul trebuie să crească cu 40%. Astfel, pentru fiecare 100 mii de tone transportate anterior ar fi necesare acum 140.000 de tone.

În cazul reducerii coeficientului de la 0,80 la 0,50, CFM ar avea nevoie de o creștere a volumelor cu 60%, iar la trecerea de la 0,66 la 0,50 cu 32%. Și acestea sunt doar pragurile necesare pentru menținerea venitului brut, fără a lua în calcul costurile infrastructurii, tracțiunii, echipajelor, manevrelor și uzurii rețelei.

Rija avertizează că principala vulnerabilitate nu este însă numărul vagoanelor, ci capacitatea infrastructurii. Chiar dacă marfa ucraineană este transportată în vagoane și cu locomotive ucrainene, trenurile au nevoie în Republica Moldova de linii disponibile, stații de primire, control tehnic, manevre, echipaje autorizate și ferestre de circulație.

„Vagonul poate fi ucrainean, dar capacitatea rețelei este moldovenească”, spune Rija. Pentru agricultorul moldovean, riscul nu constă neapărat în faptul că trenul ucrainean îi va lua vagonul, ci că îi poate ocupa linia, locomotiva sau intervalul în care trebuia expediată propria marfă.

O altă problemă este războiul din Ucraina. Rija amintește că infrastructura feroviară ucraineană este o infrastructură strategică supusă atacurilor, iar funcționarea coridorului moldovenesc depinde inclusiv de căile ferate aflate dincolo de frontieră. Ukrzaliznytsia a comunicat că în 2025 infrastructura sa feroviară a fost atacată mai des decât în 2023 și 2024 luate împreună, iar atacurile au continuat și în 2026.

Economistul simulează inclusiv ce s-ar întâmpla dacă una dintre două intrări feroviare nordice ar deveni temporar indisponibilă. Dacă prin acestea ar circula câte zece trenuri săptămânal, iar una ar fi închisă, cealaltă ar trebui să preia toate cele 20 de trenuri.

Dacă însă capacitatea sa maximă ar fi de numai 13 trenuri, după prima săptămână s-ar forma o coadă de șapte garnituri. După două săptămâni, aceasta ar putea ajunge la 14 trenuri, circa 14.000 de tone de marfă și 210 vagoane blocate în circuit.

În asemenea condiții, avantajul financiar al tarifului redus poate dispărea rapid. Rija oferă exemplul unei economii de 6 dolari pe tonă datorită discountului. O redirecționare a trenului ar putea costa suplimentar 3 dolari pe tonă, staționarea încă 2 dolari, iar costurile financiare și riscurile contractuale alte 2 dolari.

Rezultatul: economia de 6 dolari se transformă într-un cost suplimentar net de un dolar pe tonă. „Pe hârtie, ruta rămâne mai ieftină. În realitate, devine mai scumpă și mai puțin predictibilă”, constată economistul.

Perturbările ar putea lovi indirect și agricultorii moldoveni. Într-un scenariu prezentat de Rija, dacă rotația unui vagon crește de la șapte la zece zile, productivitatea acestuia scade cu aproximativ 30%. Pentru un parc de 700 de vagoane moldovenești, capacitatea teoretică ar coborî de la circa 195.000 la 136.500 de tone lunar.

Costul ar putea ajunge în final în prețul oferit fermierului. Dacă exportatorul introduce o rezervă suplimentară de risc de numai 5 dolari pe tonă, un agricultor care vinde 1.000 de tone ar putea încasa cu 5.000 de dolari mai puțin.

Rija nu susține însă că tranzitul ucrainean este automat dezavantajos pentru Republica Moldova. Dacă fluxurile sunt bine planificate, acestea pot genera venituri suplimentare pentru CFM și pot contribui la întreținerea infrastructurii fără să afecteze exporturile locale.

Economistul consideră însă obligatoriu un plan de rezervă pentru situațiile în care una dintre rutele din Ucraina este întreruptă. Ar trebui stabilite din timp traseele alternative, capacitățile maxime zilnice și săptămânale, regulile de redirecționare și cine suportă costurile suplimentare.

În concluzie, Rija susține că un discount de 5–10 dolari pe tonă poate transforma Moldova într-un coridor competitiv, însă câteva zile de blocaj, staționarea trenurilor și o rută ocolitoare pot consuma întregul avantaj. Pentru Guvern, spune economistul, sprijinirea Ucrainei trebuie însoțită de protejarea exportului moldovenesc și de un plan de continuitate care să împiedice transferarea costurilor asupra agricultorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!