CNA a spart o presupusă schemă de 14,5 milioane de lei: 30 de percheziții și trei reținuți

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), împreună cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA), au desfășurat aproximativ 30 de percheziții în mai multe localități din Republica Moldova, într-un dosar de abuz de serviciu și obținere frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe. Ancheta vizează mai mulți agenți economici și funcționari publici, iar prejudiciul preliminar este estimat la peste 14,5 milioane de lei.

Potrivit CNA, schema investigată ar fi fost pusă la punct începând cu anul 2020 de reprezentantul unei companii specializate în proiectarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare.

Conform anchetatorilor, în documentațiile tehnice și caietele de sarcini pentru licitațiile publice finanțate din fonduri externe erau introduse cerințe tehnice formulate astfel încât să corespundă exclusiv produselor unui anumit furnizor. În acest mod, contractele ar fi fost câștigate de companii prestabilite, iar autoritățile contractante ar fi achiziționat materiale și utilaje la prețuri mai mari decât cele care ar fi rezultat în condiții de concurență reală.

Potrivit estimărilor preliminare, bugetul de stat și fondurile externe destinate proiectelor de infrastructură pentru alimentarea cu apă și canalizare ar fi fost prejudiciate cu 14.544.504,11 lei.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală au fost efectuate circa 30 de percheziții în mai multe localități din țară. Trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în izolatorul CNA, iar alte șapte au fost recunoscute în calitate de bănuiți și sunt cercetate în stare de libertate.

CNA și Procuratura Anticorupție continuă investigațiile pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Perchezitii #bani #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.