Colier din aur de peste un kilogram. Cadou valoros din partea lui Zelenski pentru Sandu. Unde va fi păstrat

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, din preajma orașului Dnipro, Ucraina, un colier de aur cu masa de 1,14 kg și diametrul de peste 30 cm a fost transmis astăzi de către Președinție Muzeului Național de Istorie a Moldovei, după ce Maia Sandu l-a primit în dar de la șeful statului ucrainean, Vladimir Zelenski, în timpul vizitei sale la Kiev din luna ianuarie curent, scrie Realitatea.md.

Pectoralul de la Tovsta Mohila este un obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean. Obiectul transmis în gestiunea muzeului este o copie fidelă și detaliată a pectoralului de aur din seria „Aurul Sciților” – tezaur datat cu secolul 4 î.Hr., descoperit în anul 1971 în localitatea Tovsta Mohila din preajma orașului Dnipro, actualmente element important al tezaurului național al Ucrainei.

Acesta este compus din trei niveluri ce conțin scene din viața cotidiană a vremii, elemente florale și animale de pradă și creaturi fantastice. În prezent, bijuteria este păstrată în Muzeul de Bijuterii Istorice din Kiev.

„Cadourile protocolare cu valoare culturală sau științifică trebuie valorificate în interes public, fiind puse la dispoziția cercetătorilor și publicului larg”, a menționat Consiliera prezidențială pentru cultură, Angela Brașoveanu Erizanu în cadrul ceremoniei de transmitere a copiei pectoralului către Muzeul de Istorie.

Vizitatorii Muzeului de Istorie vor putea admira copia pectoralului de la Tovsta Mohila în expoziția permanentă a muzeului după sărbătorile de Paști.

#cadou valoros #colier de aur #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.