Colier din aur de peste un kilogram. Cadou valoros din partea lui Zelenski pentru Sandu. Unde va fi păstrat

27 Apr. 2021, 15:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
27 Apr. 2021, 15:47 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, din preajma orașului Dnipro, Ucraina, un colier de aur cu masa de 1,14 kg și diametrul de peste 30 cm a fost transmis astăzi de către Președinție Muzeului Național de Istorie a Moldovei, după ce Maia Sandu l-a primit în dar de la șeful statului ucrainean, Vladimir Zelenski, în timpul vizitei sale la Kiev din luna ianuarie curent, scrie Realitatea.md.

Pectoralul de la Tovsta Mohila este un obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean.  Obiectul transmis în gestiunea muzeului este o copie fidelă și detaliată a pectoralului de aur din seria „Aurul Sciților” – tezaur datat cu secolul 4 î.Hr., descoperit în anul 1971 în localitatea Tovsta Mohila din preajma orașului Dnipro, actualmente element important al tezaurului național al Ucrainei.

Acesta este compus din trei niveluri ce conțin scene din viața cotidiană a vremii, elemente florale și animale de pradă și creaturi fantastice. În prezent, bijuteria este păstrată în Muzeul de Bijuterii Istorice din Kiev.

„Cadourile protocolare cu valoare culturală sau științifică trebuie valorificate în interes public, fiind puse la dispoziția cercetătorilor și publicului larg”, a menționat Consiliera prezidențială pentru cultură, Angela Brașoveanu Erizanu în cadrul ceremoniei de transmitere a copiei pectoralului către Muzeul de Istorie.

Vizitatorii Muzeului de Istorie vor putea admira copia pectoralului de la Tovsta Mohila în expoziția permanentă a muzeului după sărbătorile de Paști.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.