Colonizarea economică a Ucrainei: SUA cer jumătate din resursele naturale în schimbul ajutorului militar

18 Feb. 2025, 15:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2025, 15:30 // Actual //  Ursu Victor

Administrația fostului președinte american Donald Trump ar fi solicitat Ucrainei dreptul la jumătate din toate veniturile generate de exploatarea resurselor naturale și 50% din valoarea noilor licențe emise pentru terți, conform unui proiect de acord clasificat drept „Privilegiat și confidențial,” citat de publicația britanică The Telegraph.

Acordul propus ar fi conferit Statelor Unite control asupra criteriilor de selecție și condițiilor pentru viitoarele proiecte de exploatare a resurselor din Ucraina, prin intermediul unui fond comun de investiții. Aceste prevederi, afirmă documentul, sunt menite să prevină ca „părțile ostile conflictului să beneficieze de reconstrucția Ucrainei.” SUA ar fi obținut, de asemenea, drepturi preferențiale asupra exporturilor de resurse, inclusiv minerale rare, petrol și gaze.

Potrivit The Telegraph, aceste condiții sunt echivalente cu o formă de colonizare economică și chiar mai dure decât repararea impusă Germaniei și Japoniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Documentul ar fi reglementat inclusiv prin legislația statului New York, ceea ce ar fi generat îngrijorări în rândul autorităților ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi transmis la finalul anului trecut o propunere către administrația Trump pentru un parteneriat în exploatarea resurselor, oferind acces la metale rare în schimbul sprijinului militar. Însă, pe 14 februarie, Statele Unite au returnat o versiune modificată a acordului, pe care Zelenski ar fi refuzat să o semneze, invocând absența unor garanții clare de securitate.

Conform surselor citate de agenția Reuters, administrația Trump ar fi dorit ca Zelenski să semneze acordul „în orb,” fără să aibă timpul necesar pentru analiză detaliată. Refuzul acestuia ar fi fost calificat de oficialii americani drept „lipsit de viziune.”

Fostul președinte american a declarat anterior că ajutorul militar pentru Ucraina nu ar trebui să fie oferit gratuit, reamintind că SUA au alocat deja miliarde de dolari pentru sprijinirea Kievului. Trump a cerut compensații sub formă de acces la resursele Ucrainei, evaluând acest schimb la 500 de miliarde de dolari.

Zelenski a subliniat că Ucraina nu intenționează să cedeze gratuit resursele sale, dar este deschisă unui parteneriat echitabil. Totodată, liderul ucrainean a atras atenția asupra faptului că aproximativ 20% dintre resursele minerale ale țării, inclusiv aproape jumătate din zăcămintele de metale rare, se află pe teritoriile ocupate de Rusia. El a avertizat că, fără sprijin suplimentar din partea aliaților, Moscova ar putea transfera aceste resurse către state precum Coreea de Nord și Iran.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.