Milionarul care vrea să schimbe piața încearcă să convingă Consiliul Concurenței, pentru achiziția Fourchette

Moldretail Group, cintrolat de milioanarul Vasile Dragan, deținătorul rețelelor de magazine Linella, Fidesco, Cip Market, Bravo și Slavena Megamarket, a prezentat angajamentele pe care le va respecta în următorii trei ani după finalizarea achiziției rețelei Fourchette. Printre acestea se numără reducerea prețurilor, oferte speciale pentru pensionari, păstrarea personalului și a furnizorilor actuali, precum și modernizarea magazinelor.

Compania are intenția de a achiziționa 100% din acțiunile Fourchette-M, care administrează rețelele Fourchette și To-To. În ciuda temerilor anterioare ale Consiliului Concurenței cu privire la impactul negativ al tranzacției asupra concurenței pe piețele de achiziții și retail, Moldretail susține că achiziția va aduce beneficii consumatorilor și va contribui la diversificarea ofertei.

Consiliul Concurenței a exprimat preocupări privind consolidarea poziției dominante a Moldretail pe piață, ceea ce ar putea influența negativ prețurile și condițiile de concurență. Totuși, Moldretail încearcă să demonstreze că prin respectarea angajamentelor asumate, impactul asupra concurenței și consumatorilor va fi pozitiv.

Vasile Dragan este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Republica Moldova. El deţine businessuri cu băuturi alcoolice atât în Moldova, unde are câteva fabrici de vinuri, cât şi în Rusia, unde deţine fabrica „Igristîe Vina”, lider al pieţei de vinuri spumante de acolo. În 2013, presa a scris că familia Dragan a preluat şi Vinăria Contarini din Italia. Vasile Dragan, prin intermediul membrilor familiei sale, dar în special prin intermediul „Ducates Grup” SRL, deţine şi Compania Carmez. În iulie 2014, acest SRL a preluat şi reţeaua Unimarket, gestionată acum de „Moldretail Group”, fondată de „Ducates Grup” SRL. Tot în 2014, firmele familiei Dragan au preluat şi spaţiile comerciale ale Companiei Stati-Market, care gestiona magazinele Pyaterochka. Vasile Dragan este naşul fostului deputat PD Anghel Agache.

Potrivit publicaţiei „Delovoy Petersburg„, Vasile Dragan ar avea o avere de 1,2 miliarde de ruble în Rusia (circa 19 milioane de dolari) şi ocupă locul 185 în clasament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragan #linella #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.