Combustibil de aviație la preț premium! Chișinăul, printre cele mai scumpe aeroporturi din regiune

28 Sept. 2026, 14:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 14:02 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău se numără printre cele mai scumpe aeroporturi din regiune și Europa la capitolul combustibil de aviație Jet A-1, potrivit unei analize publicate de pagina specializată în aviație Runway08.

Conform datelor prezentate, la sfârșitul lunii septembrie, prețul kerosenului la Chișinău ajunge la aproximativ 1 620 de euro pentru o tonă, peste nivelurile raportate în mai multe aeroporturi europene și regionale.

Cele mai mici prețuri din clasamentul prezentat de Runway08 sunt înregistrate la Istanbul 1 204 euro/tonă, Tel Aviv 1 208 euro/tonă, Berlin 1 253 euro/tonă, Bologna  1259 euro/tonă și Verona 1 268 euro/tonă.

Diferența dintre Chișinău și Istanbul ajunge astfel la circa 400 de euro pentru fiecare tonă de combustibil, iar față de Berlin la aproximativ 351 de euro/tonă.

Runway08 atrage atenția că un sistem dominat de un singur furnizor sau de un singur canal de aprovizionare nu garantează prețuri competitive și poate crește vulnerabilitatea infrastructurii aeroportuare.

În prezent, unicul furnizor de kerosen pe aeroportul Chișinău este Rompetrol, care a preluat contractul după impunerea sancțiunilor asupra gigantului rusesc Lukoil, care a livrat combustibil pentru avioane peste 20 de ani.

06 Oct. 2026, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 15:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă despăgubirile de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte cheltuieli, acordate prin arbitraj unor investitori în energia regenerabilă respectă regulile UE privind ajutoarele de stat. România a fost obligată să achite suma după modificarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie verde.

Cazul vizează zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice din România. Acestea beneficiau de sprijin prin certificate verzi, în cadrul unei scheme aprobate de Comisia Europeană în iulie 2011.

Autoritățile române au modificat ulterior mecanismul, inclusiv în 2013 și 2014. Schimbările au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016. Investitorii au contestat însă măsurile prin arbitraj și au cerut despăgubiri pentru sprijinul pe care susțin că l-ar fi primit dacă schema ar fi rămas neschimbată.

La 20 februarie 2024, tribunalul arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul să despăgubească investitorii. România a notificat hotărârea Comisiei Europene și a informat instituția că a efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor.

În evaluarea preliminară, Comisia consideră că despăgubirile acordate prin hotărârea arbitrală și plata acestora ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Investigația va stabili dacă măsura respectă legislația europeană.

Un alt aspect examinat este legalitatea arbitrajului dintre investitori și un stat membru în interiorul UE. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, clauza de arbitraj din Tratatul privind Carta Energiei nu poate fi aplicată litigiilor intra-UE. Comisia va verifica dacă hotărârea și executarea acesteia încalcă regulile privind competența instanțelor europene.

Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală. România și părțile interesate vor putea prezenta observații înainte ca Executivul european să stabilească dacă despăgubirile sunt compatibile cu normele UE.

Cele zece companii implicate sunt LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA SRL.

Comisia precizează că interdicția arbitrajului intra-UE nu îi lasă pe investitori fără protecție juridică. Aceștia pot contesta măsurile naționale și pot solicita compensații în instanțele naționale, iar deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat pot fi atacate la Tribunalul Uniunii Europene.