Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) este aliniată la activitățile dedicate Global Money Week 2025

Global Money Week este o inițiativă globală dedicată promovării educației financiare. Lansată în 2012 de Child & Youth Finance International (CYFI) și susținută de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), campania are scopul de a îmbunătăți cunoștințele financiare ale oamenilor din întreaga lume.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) din Moldova marchează Global Money Week 2025 printr-o serie de activități dedicate educației financiare pentru a crește nivelul de conștientizare cu privire la importanța gestionării corecte a banilor.

Un aspect esențial al acestei campanii este informarea corectă a cetățenilor. CNPF recomandă accesarea surselor sigure și verificate, precum site-urile instituțiilor financiare autorizate și publicațiile specializate. Este important ca persoanele care doresc să acceseze un credit, să achiziționeze o asigurare sau să investească să se informeze din surse oficiale pentru a evita dezinformarea.

Un alt subiect important abordat în cadrul Global Money Week este protecția drepturilor consumatorilor financiari. CNPF reamintește cetățenilor că, în cazul în care consideră că drepturile le-au fost încălcate de o instituție financiară, pot depune o reclamație la acea instituție. Dacă problema nu este soluționată, consumatorii se pot adresa Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru sprijin.

Un aspect esențial al educației financiare este conștientizarea responsabilității financiare. Atunci când o persoană accesează un credit, este responsabilitatea sa principală să-l ramburseze conform contractului. Totuși, instituțiile financiare au și ele un rol esențial, oferind informații clare despre condițiile creditului.

Pe pagina de facebook a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) puteți urmări activitățile dedicate: sesiuni de educație financiară, un quiz interactiv, materiale educative și altele.

Informarea corectă este primul pas către decizii financiare inteligente.19

#Global Money Week 2025 #CNPF #campanie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.