Ministra Nemerenco confirmă: Nicio clinică din R. Moldova, care prestează servicii FIV, nu deține un ordin special

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco a confirmat că toate clinicile din Republica Moldova care prestează servicii de fertilizare in vitro (FIV) activează în baza acelorași prevederi legale. Reacția vine după ce profesorul Veaceslav Moșin, fondator al clinicii Alternativa, care prestează servicii FIV, a adresat o scrisoare publică și a solicitat autorităților să confirme că, instituția sa, la fel ca toate companiile din domeniu, activează perfect legal.

După ședința de miercuri, 19 martie, a Guvernului, întrebată de jurnaliști, Ala Nemerenco a confirmat declarațiile lui Moșin.

„La moment niciun centru medical ce oferă aceste servicii asistate de reproducere nu deține autorizații speciale pentru acest tip servicii. Toți absolut activează în baza cadrului legal care era anterior și se bazează pe activitatea clinicii, autorizația sanitară, acreditarea și includerea serviciilor FIV în certificatul de acreditare. La momentul când s-a făcut în 2023 modificarea Legii cu privire la sănătatea reproducerii, se vorbea de modificarea mai multor hotărâri de Guvern, emiterea unor ordine, care ar impune și eliberarea acestei autorizații pentru acest tip de servicii de către Agenția de Transplant”, a precizat Ala Nemerenco.

Ministra a specificat că au fost aprobate un șir de hotărâri referitoare la transplant, apoi s-au emis alte ordine și a fost creat un consiliu special, responsabil de domeniul FIV.

„După ce am pregătit transpunerea legislației europene, Consiliul deja a elaborat acest ordin, care spune foarte clar cine și cum se autorizează în acest domeniu. Ordinul este în transparență, după ce trece discuțiile publice, îl voi semna și ulterior va fi obligatoriu pentru clinile care vor presta servicii FIV”, a precizat Ala Nemerenco.

Ministra a mai menționat că, noile reglementări vor intra în vigoare treptat, astfel ca instituțiile medicale să se poată pregăti.

„Dacă acest ordin este astăzi aprobat și mâine intră în vigoare, nicio clinică nu va putea activa. Iar noi nu putem stopa acest gen de servicii. Clinicile au nevoie de o etapă tranziție pentru a se aduce toate condițiile impuse prin acest ordin, ca să activeze. Repet, niciun prestator de servicii FIV nu deține la moment așa tip de autorizație”, a conchis Nemerenco.

Într-un interviu pentru BANI.MD, Veaceslav Mosin a relatat că investigațiile pornite de procurori exclusiv în cazul clinicii sale pe motiv că nu ar fi deținut acest ordin, ar fi orchestrate.

„E de-a dreptul straniu, pentru că nicio clinică din Republica Moldova nu deține certificatul de autorizare de la Agenția de Transplant, însă doar noi am fost luați în vizor. Organul de urmărire penală a vrut să afle dacă prestăm servicii de fertilizare in vitro, deși acest lucru e vizibil public pe site-ul și pe pagina noastră de Facebook. Ce rost aveau, așadar, perchezițiile la domiciliu și la clinică, urmate imediat de o expunere publică agresivă, fără a respecta prezumția de nevinovăție? Simplu: a fost un „show” menit să ne discrediteze și să ne vulnerabilizeze în fața pacienților și a opiniei publice. Nu avem nimic de ascuns și suntem la dispoziția autorităților pentru clarificarea oricărui aspect. Ceea ce ne intrigă este maniera ostentativă și disproporționată în care s-a acționat împotriva noastră”, consideră Moșin.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.