Fumatul rămâne una dintre principalele cauze de deces prematur care pot fi prevenite și principalul factor de risc pentru cancer în Europa. Deși măsurile de reducere a fumatului au avut un impact semnificativ în ultimele decenii, numărul fumătorilor rămâne ridicat, iar politicile restrictive par să nu fie suficiente pentru a elimina complet acest viciu. Potrivit raportului „The End of Smoking?”, realizat de European Policy Innovation Council, milioane de oameni continuă să fumeze, indiferent de cât de stricte sunt reglementările. În aceste condiții, ar trebui să existe o abordare mai pragmatică, care să încurajeze tranziția către alternative mai sigure pentru fumatul clasic, scrie ipn.md.

Raportul mai arată că, în țările unde accesul la produse alternative este restricționat, consumatorii fie continuă să fumeze țigări tradiționale, fie cumpără produse care nu sunt reglementate. În plus, țările care au impus restricții severe asupra produselor cu nicotină au observat o creștere a contrabandei și a comercializării ilicite, ceea ce nu doar subminează eforturile de sănătate publică, dar și afectează veniturile fiscale. Potrivit estimărilor, principalul furnizor de țigări electronice de contrabandă în Europa este China, iar valoarea pieței ilicite ajunge la 10 miliarde de euro.

În prezent, industria tutunului trece printr-o transformare semnificativă. Consumul de țigări tradiționale este în scădere, în timp ce consumatorii trec la produse fără fum, cum ar fi pungile cu nicotină și dispozitivele de încălzire a tutunului. Între 2016 și 2023, vânzările anuale de țigări au scăzut cu 14% în Europa, iar tendința continuă. Totuși, fără o reglementare echilibrată, această tranziție naturală ar putea fi încetinită.

Suedia este unul dintre cele mai relevante exemple în lupta cu fumatul, având cea mai scăzută rată a fumătorilor din Europa, de 5,4%. În loc să interzică toate produsele cu nicotină, Suedia a promovat utilizarea snusului (tutun oral tradițional scandinav), a pungilor cu nicotină și a țigărilor electronice ca alternative pentru țigările clasice. Prin oferirea accesului la aceste soluții alternative, țara a reușit să reducă drastic numărul fumătorilor, ceea ce a dus la scăderea numărului de îmbolnăviri și decese asociate fumatului.

Exemple similare există și în alte țări europene. Cehia, de exemplu, a înregistrat o reducere de 7% a fumatului datorită politicilor care au permis și reglementat produsele fără fum care conțin nicotină. Grecia și România au înregistrat și ele scăderi ale ratei fumatului odată cu creșterea utilizării produselor alternative. La nivel global, Japonia este un alt exemplu de succes. Printr-o accizare diferențiată, care favorizează produsele mai puțin nocive în defavoarea țigărilor tradiționale, Japonia a reușit să reducă vânzările de țigări, încurajând trecerea la tutunul încălzit. Iar Marea Britanie a integrat țigările electronice în strategiile de renunțare la fumat prin programul „Swap to Stop”, rezultatele fiind încurajatoare.

Raportul EPIC mai relevă că UE ar trebui să stimuleze tranziția spre alternative mai sigure, prin măsuri precum taxarea diferențiată – impozite mai mari pe țigări și mai mici pe produsele cu risc redus. Totodată, ar trebui să existe și un cadru de reglementare clar, care să garanteze accesibilitatea acestor soluții. O astfel de abordare nu doar că ar reduce povara fumatului asupra sănătății publice, dar ar avea și beneficii economice semnificative.

Prin renunțarea la politicile restrictive și sprijinirea dezvoltării unor alternative mai sigure, UE va contribui la generarea locurilor de muncă, atragerea investițiilor și stimularea inovației. Industria tutunului și a noilor produse de nicotină contribuie anual cu 223,7 miliarde de euro la PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a 1,3% din economia blocului comunitar. În același timp, taxele pe tutun generează 112,9 miliarde de euro pe an.