Compania care gestionează Aeroportul Chișinău a atacat Republica Moldova la Curtea de Apel a Suediei

Compania KomaksAvia Airport Invest, acționarul majoritar la Avia Invest, care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, a depus vineri, 11 noiembrie, cererea de apel la Curtea de Apel Suedeză, cu referire la hotărârea arbitrală din 3 august 2022 la procesul împotriva Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al companiei, avocații au prezentat dovezi ale unei decizii arbitrale superficiale și ilegale bazate pe ipoteze și aspecte politice evidente ale acestei dispute. ”Argumentele recursului demonstrează în mod convingător că, în decursul procedurilor, poziția Republicii Moldova și așa-numitele „probe” ale reprezentantului statului s-au bazat pe presupuneri și pe informații false, deseori preluate din mass-media”.

Totodată, în comunicatul de presă emis de companie se precizează că ”decizia arbitrajului NU încetează, nu modifică și nu influențează existența contractului de concesiune a aeroportului Chișinău. Subliniem că Arbitrajul de la Stockholm nu a examinat cererea în fond (esența litigiului), ci doar chestiuni de procedură. Republica Moldova a evitat prin toate mijloacele posibile examinarea cauzei în fond, realizând că o astfel de desfășurare a evenimentelor va fi urmată de pierderea cauzei”.

#Aeroport #Suedia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.