Companiile globale sunt interesate de tehnologia 5G. Peste 50% anunță investiții

21 Feb. 2022, 12:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2022, 12:26 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Cea mai mare parte dintre companiile globale (85%) şi-au declarat interesul faţă de tehnologia 5G, iar peste jumătate dintre acestea (56%) anunţă investiţii pe acest segment în următorii trei ani, relevă rezultatele incluse în cea de-a treia ediţie a studiului EY – Reimagining Industry Futures.

Conform datelor EY, aproape jumătate dintre respondenţi (49%) spun că vor utiliza prioritar tehnologia 5G pentru a-şi optimiza procesele, în timp ce 28% consideră că o vor folosi pentru aplicaţii mai avansate, cum ar fi realitatea virtuală şi realitatea augmentată.

În plus, întreprinderile se concentrează, în prezent, să-şi consolideze rezilienţa afacerii, să asigure îndeplinirea priorităţilor corporative şi să răspundă la aşteptările stakeholderilor. Astfel, 85% dintre respondenţi au spus că interesul lor pentru tehnologia 5G este influenţat de criza sanitară globală, un procent în creştere de la 52% din ediţia de anul trecut.

De asemenea, opt din sece companii (80%) au afirmat că intenţia lor de a adopta tehnologia 5G este determinată de perturbările survenite în lanţurile de aprovizionare, în timp ce 71% au spus că principala influenţă o reprezintă grija faţă mediu, aspectele sociale şi de guvernanţă corporativă (ESG).

În acest context, 37% dintre cei chestionaţi au declarat că ofertele propuse, în prezent, de către furnizorii de tehnologii 5G şi IoT nu satisfac nevoile lor în materie de rezilienţă şi continuitate a afacerii, iar 47% sunt de părere că acestea nu corespund obiectivelor lor în materie de sustenabilitate.

Potrivit sursei citate, planurile de investiţii în tehnologia 5G pentru aceeaşi perioadă de timp înregistrează cel mai ridicat nivel în Europa, în creştere de la 5% anul trecut, când Europa se plasa în urma celorlalte regiuni, la 76% în prezent.

Peste trei sferturi (77%) dintre companiile respondente susţin că sunt interesate de utilizarea reţelelor private ca să implementeze 5G şi IoT pentru diverse aplicaţii, iar 71% că ar dori să achiziţioneze soluţii 5G printr-un intermediar, nu direct de la un operator telecom.

Totodată, 19% din totalul celor intervievaţi afirmă că nu au încredere în operatorii telecom, ca experţi în transformarea digitală. În schimb, 30% dintre companii au declarat că îi preferă pe furnizorii de echipamente de reţea ca experţi în transformarea digitală, în creştere de la 19% anul trecut.

În plus, 69% dintre respondenţi au subliniat că, deja, colaborează cu alte companii în cadrul unui ecosistem de afaceri, procent care nu s-a schimbat faţă de ediţia de anul trecut a studiului EY. Cu toate acestea, peste o treime (36%) dintre companii caută parteneriate pe verticală cu organizaţii din alte sectoare (în creştere de la 24% anul trecut), în timp ce 73% preferă furnizorii care pot oferi relaţii de ecosistem în cadrul ofertelor lor lor 5G.

 

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.