Companiile moldovenești care au livrat piese de avion în Rusia, în ciuda sancțiunilor, și-au pierdut licențele

Trei companii moldovenești – SRL „AEROSTAGE SERVICES”, SRL „MAX JET SERVICE” și SRL „AIRROCK SOLUTIONS” și-au pierdut licențele de activitate, potrivit deciziei Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională.

„Membrii Consiliului au propus refuzul avizării prealabile a investițiilor pentru aceste firme, invocând prevederile articolului 6, litera e) din Legea 174/2021, care interzice colaborarea cu entități ce prezintă riscuri pentru securitatea națională a Republicii Moldova. Această decizie reflectă preocupările privind securitatea națională și respectarea sancțiunilor internaționale”, se arată în decizia consiului.

Cele trei companii au fost incluse în lista agenților economici sancționați de Statele Unite ale Americii pentru livrarea de piese de schimb pentru avioane către entități rusești, inclusiv LLC AVIAKOMPANIYA POBEDA și LLC S7 ENGINEERING. Cele trei companii au continuat să intermedieze tranzacții cu Rusia chiar în 2022 și 2023.

Companiile implicate – Airrock Solutions și Aerostage Services – au fost înființate în noiembrie 2021 și aprilie 2022, respectiv, de către Ivan Melnikov, fost șef al departamentului de achiziții și logistică al Air Moldova, care se află în prezent în lichidare. Maxjet Service, înregistrată în raionul Hâncești în 2011, este condusă de Serghei Ranga. Aceste companii au livrat piese de schimb către operatori aerieni rusești majori, cum ar fi Pobeda, S7 Engineering, Sibiri și Rossia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piese #companii #avion #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.