Compensații la gaz și căldură! Autoritățile anunță cine și cât va primi

Compensații oferite în dependență de gradul de vulnerabilitate:

Pentru consumatorii casnici, care își încălzesc locuința cu gaz:

Consumatori cu vulnerabilitate energetică foarte ridicată – 12 lei per metru cub. Valoarea maximă a compensației în factură va fi de 3110 lei.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică ridicată – 14 lei pe metru cub. Valoarea maxima a compensației în factură va fi de 2750 de lei.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică medie prețul final – 17 lei per metru cub.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică scăzută – 24 de lei per metru cub.

Pentru consumatorii casnici care își încălzesc locuința cu energie termică volumul maxim compensat va fi stabilit la 1,3 gigacalorii pe lună:

Pentru consumatorii casnici, care își încălzesc locuința cu energie termică:

Consumatori cu vulnerabilitate energetică foarte ridicată vor plăti un tarif final de 1450 de lei pe o gigacalorie.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică ridicată vor plăti un tarif final de 1700 de lei pe o gigacalorie

Consumatori cu vulnerabilitate energetică medie vor plăti un tarif final 1950 de lei pe o gigacalorie.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică scăzută vor plăti un tarif final de 2500 de lei pentru o giga calorie.

De asemenea, la energia electrică se vor oferi compensații în limita unui plafon de 75 kilowatt per oră.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică foarte ridicată vor plăti un tarif final de 3,3 lei pe kilowatt ora.

Consumatori cu vulnerabilitate energetică ridicată 3,7 lei pe kilowatt ora.

La Chișinău suma maximă care va fi compensată factura la căldură este 1825 de lei și 2080 de lei la Bălți – categoria vulnerabilității energetice foarte ridicate.

Vă puteți înregistra pe platforma compensatii.gov.md, pentru a beneficia de compensații în factură din partea statului la energia consumată în perioada rece a anului (noiembrie-martie).

Așadar, pregătiți la îndemână:

buletinul de identitate al fiecărui membru al familiei;

informațiile despre venitul fiecărui membru;

facturile pentru gaze naturale, energie electrică și energie termică, după caz.

Dacă aveți nevoie de suport pentru înscriere, adresați-vă la asistentul social sau la bibliotecarii din localitate. Lista de adrese o găsiți AICI.

De asemenea, pentru consultații este disponibilă Linia Verde guvernamentală: 0 8000 5000.

Până în prezent, pe platformă au fost depuse peste 590 000 de solicitări.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.