Compensațiile de iarnă se reduc: Guvernul plafonează ajutorul la 1 000 de lei

03 Dec. 2025, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Dec. 2025, 11:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii vor primi în acest an compensații mai mici pentru perioada rece. Guvernul a decis scăderea plafonului maxim de la 1 400 la 1 000 de lei, în timp ce suma minimă rămâne stabilită la 500 de lei. Hotărârea a fost aprobată în ședința din 3 decembrie.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a amintit că etapa de înregistrare s-a încheiat la 28 noiembrie, iar autoritățile lucrează acum la verificarea datelor, pentru ca fiecare gospodărie eligibilă să primească un ajutor calculat în funcție de situația sa.

„Valoarea minimă a compensației rămâne neschimbată, de 500 de lei, iar suma maximă a fost stabilită la 1 000 de lei, ținând cont de evoluțiile pieței, consumul mediu și tarifele actuale”, a declarat Plugaru.

Noua schemă prevede compensarea unui procent fix din costul resurselor energetice, iar valoarea medie luată în calcul pentru consum nu va depăși echivalentul a 350 de metri cubi de gaze naturale. Totodată, au fost ajustate criteriile de eligibilitate: gospodăriile care în anul precedent au obținut peste 4 000 de lei din dobânzi bancare nu vor beneficia de compensații.

Sprijinul financiar va fi acordat în continuare în numerar, transferat pe card sau ridicat de la oficiile poștale pe baza buletinului de identitate. Compensațiile vor fi determinate individual, în funcție de veniturile familiei, numărul de membri, sursa de încălzire și statutul social al fiecărui membru.

Până la închiderea perioadei de aplicare, au fost depuse circa 780 de mii de cereri. Persoanele care se înregistrează după termenul-limită vor primi ajutorul abia din luna următoare, iar cererile depuse după data de 25 a fiecărei luni vor fi procesate pentru luna următoare.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!