Deficitul scade doar pentru că proiectele stau pe loc! Gavriliță recunoaște subexecutarea

03 Dec. 2025, 10:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2025, 10:41 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță că rectificarea bugetară și ajustările făcute pe parcursul anului au permis acoperirea principalelor poziții de cheltuieli, iar execuția bugetară ar putea duce la un deficit mai mic decât cel planificat inițial. Potrivit acestuia, chiar dacă au fost aprobate credite și alocări suplimentare, unele proiecte vor continua să fie subexecutate, ceea ce va reduce deficitul real.

„Dacă în urma rectificării vom avea anumite neexecutări, deficitul efectiv la sfârșitul anului va scădea de la 5,2% și chiar mai jos. Potențial poate coborî sub 5%”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că această situație oferă Guvernului o anumită marjă pentru a porni anul 2026 cu un deficit planificat puțin mai mare, având în vedere că, în practică, o parte din cheltuieli nu vor fi realizate la timp. „Miza este să îmbunătățim execuția, dar acceptăm realitatea: unele proiecte vor fi, din păcate, executate cu întârziere”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat că obiectivul său este ca, până la finalul anului viitor, deficitul bugetar să fie mai mic decât cel prognozat inițial, iar costul finanțării datoriei publice să se reducă. „Deficitul cu care începem ar trebui, spre sfârșitul anului, să fie mai mic, împreună cu un cost mai redus al finanțării datoriei.”

Gavriliță a menționat că aceste ajustări sunt parte a unei abordări prudente în gestionarea finanțelor publice, care ține cont atât de nevoile de dezvoltare, cât și de realitățile din teren privind implementarea proiectelor.

Pentru anul 2025, deficitul bugetar a fost majorat la 18,2 miliarde de lei (5,2% din PIB) față 17,9 miliarde de lei cât era anterior.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.