Concursul lui Parlicov de la Moldovagaz, în ceață: Aștept procesul-verbal de la Gazprom

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a anunțat că procesul de desemnare a unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz rămâne incert, în contextul lipsei a unei decizii finale din partea Gazprom. În cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV, Parlicov a explicat că Ministerul Energiei a propus patru candidați: Dorin Junghietu, Vadim Ceban, Eduard Calancea și Radu Mandraburca, dintre care doi sunt membri ai echipei precedente.

„Am încercat să păstrăm un echilibru pentru a da un suflu nou companiei și am lăsat doi membri din echipa precedentă. Moldovagaz nu este o companie simplă, ea este legată de securitate, inclusiv pentru livrarea gazelor în stânga Nistrului,” a declarat Parlicov.

Ministrul a menționat că a fost convocată o ședință a Consiliului de Observatori (CO) pentru a lua o decizie privind noul Consiliu de Administrație al Moldovagaz, însă până în prezent nu s-a primit niciun proces-verbal sau răspuns clar din partea Gazprom.

„Urmează să primim procesul-verbal de la acea ședință prin corespondență și să înțelegem dacă a fost numit un nou CA sau nu,” a spus Parlicov.

În absența unei decizii din partea CO până la data de 25 septembrie, regulamentul intern al companiei prevede că mandatul actualului șef al Moldovagaz este prelungit automat, iar componența actuală a Consiliului de Administrație rămâne neschimbată.

Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri: patru reprezintă Gazprom și doi sunt din partea Republicii Moldova. Deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce înseamnă că nicio parte nu are majoritatea absolută. Consiliul de Administrație are nouă membri, dintre care cinci sunt din partea Federației Ruse și patru din partea Republicii Moldova.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Potrivit raportului financiar al companiei, Moldovagaz a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, în contrast cu pierderile de 323 milioane de lei din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #concurs #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina