Concursul lui Parlicov de la Moldovagaz, în ceață: Aștept procesul-verbal de la Gazprom

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a anunțat că procesul de desemnare a unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz rămâne incert, în contextul lipsei a unei decizii finale din partea Gazprom. În cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV, Parlicov a explicat că Ministerul Energiei a propus patru candidați: Dorin Junghietu, Vadim Ceban, Eduard Calancea și Radu Mandraburca, dintre care doi sunt membri ai echipei precedente.

„Am încercat să păstrăm un echilibru pentru a da un suflu nou companiei și am lăsat doi membri din echipa precedentă. Moldovagaz nu este o companie simplă, ea este legată de securitate, inclusiv pentru livrarea gazelor în stânga Nistrului,” a declarat Parlicov.

Ministrul a menționat că a fost convocată o ședință a Consiliului de Observatori (CO) pentru a lua o decizie privind noul Consiliu de Administrație al Moldovagaz, însă până în prezent nu s-a primit niciun proces-verbal sau răspuns clar din partea Gazprom.

„Urmează să primim procesul-verbal de la acea ședință prin corespondență și să înțelegem dacă a fost numit un nou CA sau nu,” a spus Parlicov.

În absența unei decizii din partea CO până la data de 25 septembrie, regulamentul intern al companiei prevede că mandatul actualului șef al Moldovagaz este prelungit automat, iar componența actuală a Consiliului de Administrație rămâne neschimbată.

Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri: patru reprezintă Gazprom și doi sunt din partea Republicii Moldova. Deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce înseamnă că nicio parte nu are majoritatea absolută. Consiliul de Administrație are nouă membri, dintre care cinci sunt din partea Federației Ruse și patru din partea Republicii Moldova.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Potrivit raportului financiar al companiei, Moldovagaz a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, în contrast cu pierderile de 323 milioane de lei din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #concurs #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.