Republica Moldova „toarnă” vin pe piețele externe: Exporturile au crescut cu 31%

03 Oct. 2024, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2024, 10:52 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile de alcool etilic și băuturi alcoolice din Republica Moldova au înregistrat o creștere considerabilă în prima jumătate a anului 2024, atingând 67,81 milioane USD în trimestrul al II-lea al anului, o creștere de 31,2% față de aceeași perioadă din 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Statele Unite ale Americii au devenit una dintre principalele piețe de desfacere pentru exporturile de băuturi alcoolice moldovenești, înregistrând o creștere de aproape 8,7 ori în trimestrul al II-lea al anului 2024, ajungând la 13,72 milioane USD, comparativ cu doar 1,72 milioane USD în același trimestru al anului precedent.

România se menține pe o poziție importantă, cu exporturi de 9,42 milioane USD în trimestrul al II-lea din 2024, o creștere de 112,7% față de perioada similară din 2023.

Belarus, Ucraina și Polonia rămân printre destinațiile tradiționale pentru vinurile și băuturile alcoolice moldovenești, deși în Belarus s-a înregistrat o scădere a exporturilor, ajungând la 8,04 milioane USD (-87% comparativ cu 2023). În Ucraina, exporturile au crescut la 7,41 milioane USD (+88%), iar în Polonia la 5,62 milioane USD (+81%).

Exporturile către Uniunea Europeană au totalizat 23,61 milioane USD, marcând o creștere de 17,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, Comunitatea Statelor Independente (CSI) a înregistrat o scădere ușoară a exporturilor, acestea totalizând 10,76 milioane USD (-8,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 14:09
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 14:09 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fotbalist al clubului Sheriff Tiraspol, finanțat de oligarhul transnistrean Victor Gușan, a lansat un atac la adresa opoziției de la tribuna Parlamentului, în timpul dezbaterilor cu privire la reforma salarizării. Parlamentarul i-a acuzat pe unii dintre colegii săi că mimează condamnarea războiului din Ucraina, dar continuă să întrețină legături cu Moscova și a folosit inclusiv expresia „se duc să pupe chirza rusească”.

Declarațiile vin din partea unui deputat care, înainte de a intra în politică, a evoluat pentru Sheriff Tiraspol, club asociat imperiului economic al lui Victor Gușan fost angajat KGB. Oligarhul deține și cetățenia rusă, iar investigații jurnalistice au documentat legături ale structurilor sale de afaceri cu Rusia, inclusiv suspiciuni privind conexiuni cu industria militară rusă.

De la tribuna Parlamentului, Potîrniche și-a început discursul cu o comparație inspirată din fabula „Greierele și furnica”, împărțind deputații în două categorii: cei care muncesc și cei care, în opinia sa, doar fac zgomot.

„O parte dintre deputați și Guvernul muncesc și aduc beneficii concrete moldoveanului, asemenea unei furnici. Iar alții îi dau cu balul, doar că în loc de vioară au telefonul în mână și o duzină de timp liber. Iertați-mă, hămăială fac”, a declarat parlamentarul.

Potîrniche a susținut că reforma salarizării va aduce mai multă echitate pentru antrenorii sportivi, ale căror venituri ar urma să crească cu aproximativ 23%, echivalentul a 2.600 de lei lunar.

Potrivit deputatului, clasa de salarizare a antrenorilor va crește cu 13 poziții, până la nivelul 65, în timp ce pentru antrenorii loturilor naționale aceasta va ajunge la aproximativ 70.

„Munca antrenorului va fi apreciată la fel cum este valorificată cea a unui învățător sau profesor. Salariul unui antrenor va crește cu aproximativ 23%. Asta înseamnă 2.600 de lei mai mult. E mult sau e puțin? Sigur nu este suficient”, a afirmat Potîrniche.

Parlamentarul a prezentat și o serie de cifre privind finanțarea sportului. Potrivit acestuia, alocările pentru federațiile sportive au crescut de la 36 de milioane de lei în 2021 la 91 de milioane în 2026, în timp ce premiile și indemnizațiile destinate sportivilor și antrenorilor au urcat de la 9 milioane la 74 de milioane de lei.

Totodată, deputatul a afirmat că finanțarea sportului la nivel local a crescut de la 341 de milioane de lei la 750 de milioane de lei, iar din bani europeni au fost construite 373 de obiective de infrastructură sportivă.

Discursul a căpătat ulterior o pronunțată tentă politică, Potîrniche acuzând o parte a opoziției că evită să numească Rusia drept agresor în războiul din Ucraina.

„Îl condamnă și își cumpără bilete la Moscova, înconjurând jumătate de continent pentru a pupa chirza rusească. Îl condamnă și călăresc Europa, de unde vin cu haine italienești”, a declarat deputatul.

El a continuat cu acuzații cu privire la distrugerea infrastructurii sportive, vânzarea terenurilor pentru construcții și degradarea condițiilor din școlile sportive, fără a prezenta în fragmentul discursului documente care să susțină fiecare dintre aceste afirmații.

Un element relevant în contextul criticilor sale la adresa relațiilor cu Rusia este propriul trecut profesional. Potîrniche a recunoscut anterior că, în perioada în care juca la Sheriff Tiraspol, fotbaliștii știau că finanțarea clubului venea de la Victor Gușan, dar nu erau interesați de proveniența banilor.

„Toți știau cine finanțează clubul, dar niciodată nimeni nu-și punea întrebarea care este sursa de finanțare. Știau că este un patron, Victor Gușan, dar de unde lua el banii nu interesa pe nimeni”, declara Potîrniche.

Fostul fotbalist a dezvăluit atunci că jucătorii moldoveni de la Sheriff încasau salarii cuprinse, de regulă, între 3.000 și 5.000 de euro lunar, iar fotbaliștii străini puteau primi între 15.000 și 30.000 de euro.

Într-un alt interviu, acordat ulterior pentru PRO TV, actualul deputat PAS a descris regiunea transnistreană drept un „SRL al lui Victor Gușan”, afirmând că oligarhul controla mecanismele economice și financiare ale regiunii separatiste.

Victor Gușan este unul dintre fondatorii holdingului Sheriff, cu o influență economică și politică majoră în regiunea transnistreană. Investigațiile RISE Moldova au documentat inclusiv deținerea cetățeniei ruse de către omul de afaceri, precum și rețeaua sa de companii și relațiile economice transfrontaliere.