Condamnați la sărăcie! Fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă

Stabilitate economică și contextul social are un impact considerabil asupra stării de sănătate. În pofida unor tendințe ale diminuării ratei sărăciei în 2014-2019, nivelul veniturilor populației în Republica Moldova rămâne cel mai scăzut comparativ cu țările din regiune, constată Ministerul Sănătății.

În anul 2020, rata sărăciei absolute a crescut la 26,8% față de 25,2% în anul 2019, iar rata sărăciei extreme a constituit 10,8% față de 10,7% în 2019, astfel, fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă. Criza pandemică COVID-19, urmată de criza economică și cea energetică au aprofundat nivelul sărăciei, cei mai vulnerabili fiind familiile cu mulți copii, vârstnicii, persoanele cu dizabilitate, precum și persoanele din mediul rural.

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.