Contrabanda cu țigări atinge cote alarmante! Republica Moldova, al doilea furnizor pe piața neagră din România

Nivelul mediu anual al comerțului ilegal cu țigarete din România a ajuns la 9% în 2024, cel mai ridicat din ultimii patru ani, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Novel. În noiembrie, piața neagră a țigaretelor a crescut la 9,1% din consumul total, comparativ cu 8,6% în septembrie 2024.

Conform datelor, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată, cu o pondere a pieței negre de 18,1% în noiembrie, deși în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de lunile anterioare. Această regiune a menținut, pe tot parcursul anului 2024, o medie de 20,6%, cea mai mare la nivel național. Creșteri notabile s-au înregistrat în regiunile:

Vest: +7,5 p.p., ajungând la 11,2%;
București: +4 p.p., până la 10,9%;
Sud-vest: +3,1 p.p., atingând 11,6%;
Sud-est: +2,3 p.p., ajungând la 10,5%.

Produsele provenite din Duty Free au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră în noiembrie, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%. Produsele provenite din Bulgaria au scăzut în pondere cu 4,9 p.p., până la 23,4%, iar țigaretele așa-numite „cheap whites” și-au menținut o cotă stabilă de 17,7%.

Conform estimărilor, contrabanda cu țigări generează pierderi de aproximativ 2 miliarde de lei anual la bugetul de stat, subminează afacerile legitime și afectează economia locală.

„Acest nivel record al contrabandei, deși sub media europeană de 9,9%, evidențiază nevoia urgentă de măsuri concertate pentru combaterea acestui fenomen. Implicațiile nu sunt doar economice, ci și de securitate națională, dat fiind că rețelele de contrabandă finanțează activități ilicite care amenință siguranța publică”, a declarat Ileana Dumitru, Director pentru Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.

În contextul acestei crize, BAT România și-a intensificat colaborarea cu autoritățile, sprijinind inițiativele de combatere a comerțului ilicit prin donații de echipamente și campanii de conștientizare. „Pentru a reduce nivelul contrabandei, este nevoie de stabilitate politică, concurență echitabilă și implicarea tuturor actorilor sociali,” a subliniat Dumitru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mold0va #contrabanda #duty free #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.