Controversatul prinţ Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite salvează Credit Suisse, unde îşi ţin banii bogaţii lumii

Credit Suisse Group AG a crescut cu până la 7,5% în urma perspectivei ca prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, să preia o participaţie în proiectul de divizare a băncii de investiţii a firmei elveţiene, scrie Bloomberg.

Bin Salman ar putea investi aproximativ 500 de milioane de dolari în vehiculul respectiv, potrivit unor persoane direct implicate în subiect. Printre alţi investitori s-ar putea număra Atlas Merchant Capital al fostului director general al Barclays Plc, Bob Diamond, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să nu fie identificate, întrucât deliberările sunt private.

Saudi National Bank, deţinută în proporţie de 37% de fondul suveran de investiţii al naţiunii, este deja un investitor ancoră în majorarea de capital a Credit Suisse. O investiţie suplimentară din partea naţiunii bogate în petrol ar spori încrederea în eforturile de restructurare ale creditorului.
Banca cu sediul la Zurich a extins câştigurile de vineri, când comentariile preşedintelui Axel Lehmann au contribuit la întreruperea unei serii de pierderi de 13 zile. Acţiunile s-au tranzacţionat la 3,11 franci elveţieni, la ora 12:10 p.m. la Zurich. Acestea au scăzut cu aproximativ 63% în 2022.

Lehmann a declarat că situaţia lichidităţilor băncii s-a îmbunătăţit şi că au fost stopate ieşirile uriaşe de active ale clienţilor de la începutul trimestrului. Scăderile din ultimele săptămâni au împins acţiunile aproape de nivelul pe care creditorul elveţian îl propune investitorilor în cadrul majorării de capital, ceea ce a afectat atractivitatea ofertei pentru investitori.

Posibila investiţie a liderului Arabiei Saudite, cunoscut sub numele de MBS, ar fi o nouă demonstraţie a forţei legăturilor lui Michael Klein, CEO-ul CS First Boston, cu Orientul Mijlociu. Conexiunile sale în regat au fost o parte esenţială a planurilor pentru banca de investiţii şi pentru majorarea de capital. El a fost implicat direct în sprijinirea alinierii investiţiei de către Saudi National Bank, permiţându-i acesteia să preia o participaţie de până la 9,9%, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

Legăturile lui Klein cu Orientul Mijlociu datează cel puţin de pe vremea când acesta era la Citigroup, unde a condus negocierile din timpul crizei financiare pentru o injecţie de capital de 7,5 miliarde de dolari din partea Abu Dhabi. De asemenea, el a supervizat echipa Citigroup care a ajutat Dow Chemical Co. să obţină o finanţare din partea Kuwait Investment Authority.

Credit Suisse a anunţat luni că a finalizat, de asemenea, emisiunea de noi datorii în valoare de 5 miliarde de dolari, parte a planurilor de consolidare a bilanţului său, şi că va oferi un plan de finanţare actualizat pentru 2023 atunci când va publica rezultatele celui de-al patrulea trimestru, pe 9 februarie. Noile acţiuni vor începe să fie tranzacţionate pe 9 decembrie.

#mohamed #bogati #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.