Noua politică de marketing a unui gigant aerian: KLM, cunoscuta linie aeriană, îi încurajează pe pasageri să ia trenul

10 Dec. 2022, 20:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
10 Dec. 2022, 20:47 // Actual //  Lupu Eduard

Directorul general al KLM a încurajat pasagerii să ia trenul în loc să zboare cu avionul în unele călătorii pe distanţe scurte pentru a contribui la reducerea emisiilor de carbon, afirmând că sectorul aerian ar trebui să înceteze să mai privească calea ferată ca pe un concurrent, conform Financial Times.

“Dacă aveţi o alternativă bună, ar trebui să o folosiţi cu adevărat”, a declarat Marjan Rintel într-un interviu pentru Financial Times.“Dacă eşti serios în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de sustenabilitate, trenul nu este un concurent. Trebuie să lucrăm împreună”.

Ea a mai spus că a folosit trenul atunci când a călătorit de la Amsterdam, unde se află sediul KLM, la sediul central din Paris al companiei-mamă Air France-KLM.

Guvernele naţionale din Europa au luat măsuri pentru a convinge populaţia să folosească trenurile în locul zborurilor pe distanţe scurte şi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon al zborurilor.

Air France, transportatorul francez care face parte din acelaşi grup ca şi KLM, a încetat în 2020 să mai zboare pe rutele interne unde există alternative feroviare sau cu autocarul care durează mai puţin de două ore şi jumătate, ca parte a măsurilor convenite cu guvernul francez în schimbul ajutorului acordat în timpul pandemiei Covid-19.

Parlamentarii francezi au adoptat ulterior un proiect de lege care oficializează interdicţia zborurilor scurte, măsură aprobată de UE săptămâna trecută. Cu toate acestea, în mod efectiv, modificările afectează doar trei rute din Paris, fiind exceptate, de exemplu, zborurile de legătură.

În iunie, guvernul olandez a anunţat că intenţionează să reducă cu peste 10% numărul de zboruri de pe aeroportul Schiphol, până la 440.000 pe an. Măsura va duce probabil la o reducere drastică a zborurilor pe distanţe scurte de pe aeroport şi ar putea pune frână creşterii viitoare a companiei naţionale KLM.

Rintel a declarat că, ca răspuns, KLM a făcut deja rezervări de locuri pe serviciul feroviar care leagă Amsterdam de Bruxelles şi Paris şi a îndemnat compania “să dezvolte relaţiile cu căile ferate olandeze, pentru a vedea ce putem face în scurt timp pentru a-i motiva pe clienţii noştri să meargă cu trenul la Bruxelles sau Paris”.

De asemenea, KLM încearcă să faciliteze cumpărarea biletelor de avion şi de tren într-o singură rezervare şi poartă discuţii cu companiile feroviare din Olanda şi Franţa pentru a facilita transferurile, a declarat Rintel.

Serviciile de bagaje ar putea fi integrate, permiţând clienţilor să lase bagajele la aeroport şi să le ridice la sfârşitul călătoriei cu trenul, de exemplu. “În calitate de client, te uiţi întotdeauna la destinaţia finală aşa că trebuie să oferi un astfel de produs”, a spus ea.

Rintel a lucrat timp de şase ani pentru Nederlandse Spoorwegen (NS), operatorul feroviar de stat din Olanda şi a fost director general al grupului timp de aproape doi ani înainte de a pleca la KLM în iulie anul acesta.
Cu toate acestea, ea nu şi-a exprimat interesul de a se implica direct în operarea serviciilor de transport feroviar şi a declarat că linia aeriană va colabora cu NS şi Eurostar Group, proprietarul serviciului Eurostar care traversează Canalul Mânecii şi al serviciului Thalys care leagă Franţa, Belgia, Germania şi Olanda.

Rintel a preluat funcţia de şef al companiei după o perioadă de relaţii tensionate între KLM şi compania mamă. Performanţele diferite ale companiilor aeriene au provocat tensiuni, în timp ce directorul general al grupului, Ben Smith, a încercat să obţină beneficii dintr-o cooperare mai strânsă.

Tensiunile au culminat cu decizia guvernului olandez de a prelua 14% din Air France-KLM în 2019 pentru a proteja interesele KLM.

Rintel a declarat că stabilitatea operaţiunilor este prioritatea sa, după ce haosul de pe aeroporturi din această vară a forţat companiile aeriene să reducă substanţial numărul de zboruri pentru a face faţă întârzierilor mari.

“Alături de aceasta, construirea de relaţii” cu părţile interesate, inclusiv cu guvernul olandez, a fost o prioritate. “Inamicul nu este în grup. Va exista o consolidare în toată Europa. Vom fi în noi vremuri excepţionale şi trebuie să fim puternici împreună”, a spus ea.
Compania aeriană a ameninţat că va acţiona în justiţie în legătură cu reducerile de la Schiphol, dar Rintel a declarat că acest lucru nu a fost încă decis. “Avem pretenţii pe masă. Primul meu obiectiv este ca Schiphol să ofere capacitatea de care avem nevoie”.

Realitatea Live

23 Iul. 2024, 19:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Lupu Eduard
23 Iul. 2024, 19:00 // Bănci şi Finanţe //  Lupu Eduard

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a redus marţi dobânda de politică monetară, cu 25 de puncte de bază, până la 6,75%, aşa cum se aşteptau majoritatea economiştilor intervievaţi de Reuters, care văd un spaţiu de manevră limitat pentru noi reduceri în a doua jumătate a anului, după 15 decizii consecutive de scădere a costului creditului, transmite Agerpres.

Începând din luna mai 2023 şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 1.125 de puncte de bază, aducând-o la acelaşi nivel cu dobânda de politică monetară din România.

Nouă din cei 17 economişti intervievaţi de Reuters săptămâna trecută au declarat că mizează pe o reducere de 25 de puncte de bază a celei mai mari dobânzi de politică monetară din UE iar opt au spus că NBH va opta pentru menţinerea statu quo-ului.

“Piaţa valutară este îngrijorată că “porumbeii” de la NBH ar putea cere noi reduceri de dobândă în acest an sau că Guvernul ar putea face presiuni pentru reducerea costului creditului, având în vedere continua încetinire a economiei reale”, a declarat Antje Praefcke, economist la Commerzbank.

În jurul orei 12:07 GMT, forintul ungar, a doua cea mai slab performantă monedă din Europa Centrală în acest an, după coroana cehă, se tranzacţiona la un curs de 390,35 forinţi pentru un euro, o depreciere uşoară faţă de cursul de 390,15 forinţi pentru un euro înainte de anunţul NBH.

Precedentele deprecieri ale forintului au forţat banca centrală să reducă de urgenţă costului creditului, în luna octombrie 2022.

Săptămâna trecută, viceguvernatorul NBH, Barnabas Virag, a lăsat deschisă calea fie pentru o reducere de dobândă, fie pentru menţinerea statu quo-ului, însă economiştii au apreciat că inflaţia sub aşteptări şi recenta apreciere a forintului ar putea înclina balanţa în favoarea unei reduceri de dobândă.

Inflaţia de bază în Ungaria, care în primul trimestru a trecut de 25%, cel mai ridicat nivel din UE, a scăzut peste aşteptări până la 3,7% în luna iunie, de la un nivel de 4% în mai.

Chiar şi aşa, analiştii spun că spaţiul de manevră pentru noi reduceri de dobândă este unul limitat, şi prognozează că dobânda de bază va ajunge la 6,5% la finele lui 2024, ceea ce ar sugera doar o reducere de 25 de puncte de bază pe parcursul celui de-al doilea semestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău